Ce n-a zis nimeni despre proiectul anti-manipulare pentru elevii români

[PauLGamerRo]

Cum ar fi un curs despre fake news în România? Nu sună neapărat rău, dat fiind că-i atâta dezinformare online. Un astfel de proiect există, dar până la implementare sunt niște obstacole (evidente).

În 2018, deputatul PNL Ovidiu Raețchi a depus un proiect de lege care prevede introducerea unei noi materii – „Educație și cultură media”. Ideea a venit în contextul în care fenomenul „fake news” este tot mai răspândit. Noua materie trebuie să includă predarea teoriilor comunicării, formarea unui mecanism critic și analitic de recepționare a știrilor și identificarea manipulărilor informației.

Conform proiectului de lege, „Educație și cultură media” ar trebui predată câte o oră claselor a VI-a și a IX-a.

Momentan nu s-a concretizat nimic, dar zilele acestea subiectul a reapărut. Sunt multe de discutat despre lege, pentru că nu e o idee rea. Cred însă că poate fi retușată, în așa fel încât să fie benefică pentru toată lumea.

De ce e nevoie de-o materie dedicată internetului

Mulți vor spune că există deja ora de informatică pentru asta, însă cred că oricine a făcut o astfel de oră poate confirma că este limitată și ușor depășită. Înveți Word, Paint, poate chiar și Excel, și ceva introducere în limbajele de programare, dacă profilul școlii permite.

Internetul este un serviciu accesibil de care se folosește toată lumea, iar copiii încep să-l acceseze de la vârste tot mai fragede, de cele mai multe ori înainte să apuce ora de informatică. Majoritatea părințiilor fac un pic de instruire, însă nu au resursele necesare ca să-i pregătească pe copii pentru tot ceea ce presupune internetul.

Tocmai din acest motiv, copiii au nevoie de o materie care să le explice ce e internetul, cum să-l folosească în siguranță, ce e un link, ce e o sursă, cum să evite site-urile dubioase și pline de malware, cum să recunoască dacă un buton de download este sigur sau nu, cum să nu fie atrași de micro tranzacții etc.

Știu că toate aceste par niște lucruri de bun-simț pe care orice utilizator le știe, dar copiii se pot păcăli mult mai ușor decât un adult. Astfel nu am mai auzi de copii careau golit din greșeală cardurile părinților, în jocuri de pe internet. Sigur, o astfel de materie care să cuprindă atâtea noțiuni ar avea nevoie de mai mult ore extinse pe mai mulți ani.

Proiectul de lege pare incomplet (și ar trebui îmbunătățit)

După cum spuneam, ideea e bună însă acoperă doar o mică parte, mai precis aia cu „fake news”. Deși fenomenul este foarte răspândit și reprezintă o problemă la nivel global, nu cred că poate fi combătut cu o oră pe săptămână, în doi ani de școală, fără ca măcar să acoperi bazele internetului.

Proiectul de lege își propune să ajute cumva la dezvoltarea gândirii critice, pentru că nu prea există o materie care să încurajeze asta. Școala, în general, te învață să reții multe informații și nu prea pune preț pe părerile tale față de un subiect.

Problema e că, deocamdată, vrea cumva să acopere două posibile materii într-una singură. Teoretic, este nevoie atât de o materie care să dezvolte capacitatea de a judeca critic, cât și de una care să se asigure că elevii vor utiliza internetul în siguranță. Chestia e că nu prea poți preda simțul critic cu o singură materie, pentru că o astfel de gândire se dezvoltă pe parcurs și se aplică la toate domeniile.

Cu toate acestea, este nevoie de o schimbare care să dezvolte gândirea critică, însă schimbarea respectivă e mai mult o reformă în învățământ care să vină cu un total alt stil de predare.

Copiii sunt încurajați să învețe pe de rost, ori tehnica asta dă rezultate pe termen scurt, pentru că majoritatea vor uita informația pe măsură ce trec anii.

Proiectul de lege prevede ca Ministerul Educației să se asigure că profesorii de limba română, istorie, cultură civică sau filosofie vor fi pregătiți în fiecare an pentru predarea materiei sau, eventual, să permită alocarea cursurilor unor absolvenți ai facultăților din domeniul comunicării și mass-media, care au urmat modulul psihopedagogic.

Nu m-aș baza pe prima variantă, pentru că există destui profesori care nu stăpânesc deloc tehnologia și internetul și, oricât de bună ar fi instruirea, tot nu cred că ar putea preda materia într-un mod ideal. Însă varianta cu absolvenții care au urmat modulul psihopedagogic sună mult mai bine.

Proiectul de lege lansat de Ovidiu Raețchi e un început bun și, dacă va fi retușat corespunzător, cred că ar putea ajunge la o formă ideală.