PauLGamerRo

Nume:Paul Alex Vârsta:15 Categoria pe care vrei s-o moderezi:Tehnologie Contact (Steam/Skype/Facebook/etc.):TeamSpeak De ce dorești să fii moderator?:Pentru a va ajuta! Experiență în domeniu:4 ani Nu detin grade pe alte comunitati !

Bun venit!

Prenume:Paul Varsta:15 Cat timp poti acorda pentru platforma downloands?:2-3 ore Experienta in domeniu CS1.6/CSGO?:3 ani

Bun venit!

Bun venit!

Nume:PaulGamerRo Numele celui reclamat: @♔xxhevvoxx Motivul reclamației:Grad pe alta comunitate Topicul/postarea in cauza:- Dovezi (dacă este cazul):http://prntscr.com/nqbq1m Informații suplimentare:-

Votat

Bun venit pe Ups România !

Bun venit!

La multi ani!

Internetul, așa cum s-a dezvoltat el până în prezent, e dominat în Europa de produsele digitale ale americanilor. Și asta nemulțumește câteva state. În cazul de față, Rusia vrea să fie mai independentă. Rusia plănuiește un exercițiu de independență digitală. Țara a pregătit un plan de dezvoltare a unei rețele interne de internet, iar acum lucrează la o lege care să forțeze și furnizorii să ajute la implementare și la separare. Testul cu deconectarea de la internet n-are o dată certă, dar ar trebui să se desfășoare înainte de 1 aprilie, când nu vor mai putea fi aduse amendamente legii. Autoritățile din Rusia colaborează cu furnizorii de internet și cu operatorii telecom din țară ca să își ofere suportul pentru deconectare. Testul, mai mult un experiment național de scurtă durată, are scopul de-a aduna informaţii privind capacitatea țării de-a putea fi independentă de conexiunea la internetul global – în special, indepedentă de serverele din alte țări. Dincolo de dorința de independență, planul Rusiei mai are o latură: țara vrea să oprească redirecţionarea traficului de date prin servere din alte țări. Motivul e că ce se întâmplă pe internetul din Rusia ar putea fi monitorizat de alte țări. Traficul ar fi redirecționat doar prin puncte aprobate sau administrate de Roskomnazor, autoritatea care se ocupă de reglementarea comunicațiilor în Rusia. Companiile mari din telecomunicații și-au arătat, până acum, susținerea față de acest demers. În practică, nu sunt de acord cu implementarea tehnică și majoritatea consideră că treaba asta poate cauza probleme destul de mari. Proiectul de lege a fost înaintat în decembrie 2018. Până vom afla ce se întâmplă cu legea, dacă trece sau nu, dar și în ce formă, trebuie să știi că planul e ca, până în 2020, circa 95% din trafic să treacă prin servere locale (sau aprobate de autorități). Președintele Vladimir Putin e încântat de idee, astfel că, foarte probabil, legea nu va avea mari probleme în parlament. Ce s-ar putea întâmpla în Rusia e să fie aplicat modelul din China, unde statul controlează comunicațiile. Rusia nu-i departe de cenzură, cum s-a văzut în cazul Telegram, iar acum vrea mai mult control.

Este fascinant felul în care apa fierbinte, care fierbe, se poate transforma în ceață într-o clipă dacă este aruncată în aerul rece al iernii – atât de fascinant, încât există și o provocare pe internet în acest sens. Acest lucru se întâmplă datorită efectului Mpemba. Dar doar pentru că poți să arunci apă opărită în aer și să privești cum se evaporă nu înseamnă că și trebuie. Doar că oamenii nu fac mereu ceea ce trebuie, drept dovadă stând provocarea de pe internet în care oamenii se filmează cum aruncă apă opărită în frig. În condițiile în care Statele Unite ale Americii au fost lovite de un val cumplit de frig adus de vortexul polar, oamenii au început să ia parte în „Boiling Water Challenge” („Provocarea Apei Fierte”). Această provocare presupune aruncarea apei opărite în aerul rece al iernii pentru a vedea ce se întâmplă. De cele mai multe ori, oamenii se ard în mod serios când apa le atinge pielea. Un spital din preajma orașului Chicago a anunțat că a trebuit să trateze mai mulți pacienți care au încercat să realizeze provocarea. „Am văzut opt pacienți și suntem foarte surprinși de cât de mulți oameni au încercat provocarea și din păcate au eșuat”, a explicat specialistul în arsuri de la Loyola University Medical Centre, Arthur Sanford, pentru CBS. Șapte din acești pacienți au avut nevoie de tratament pentru arsuri cu bășici, conform lui Sanford. Mai mult, o femeie ar putea avea nevoie de o operație din cauza arsurilor. Cel mai șocant a fost faptul că vârstele pacienților au fost foarte variate – cel mai tânăr pacient a fost un copil de trei ani (care a avut ghinionul să se afle în apropierea unui adult care făcea provocarea), iar cel mai în vârstă a fost un om de 53 de ani. „Sunt adulți care o fac… Sunt copii care o fac. Sunt copii care stau lângă adulți”, a mai zis Sanford pentru ABC 7 News. „Dacă iei decizia de a îndeplini această practică periculoasă, [asigură-te] că nimeni nu stă pe lângă tine”. Cu toate astea, sfatul final al specialiștilor este să eviți complet această provocare. „Îi sfătuim puternic pe oameni să nu facă provocarea apei fierte”, a afirmat Sanford pentru Chicago Sun Times. „Nu există vreo modalitate sigură de a o face”.

Cum ar fi un curs despre fake news în România? Nu sună neapărat rău, dat fiind că-i atâta dezinformare online. Un astfel de proiect există, dar până la implementare sunt niște obstacole (evidente). În 2018, deputatul PNL Ovidiu Raețchi a depus un proiect de lege care prevede introducerea unei noi materii – „Educație și cultură media”. Ideea a venit în contextul în care fenomenul „fake news” este tot mai răspândit. Noua materie trebuie să includă predarea teoriilor comunicării, formarea unui mecanism critic și analitic de recepționare a știrilor și identificarea manipulărilor informației. Conform proiectului de lege, „Educație și cultură media” ar trebui predată câte o oră claselor a VI-a și a IX-a. Momentan nu s-a concretizat nimic, dar zilele acestea subiectul a reapărut. Sunt multe de discutat despre lege, pentru că nu e o idee rea. Cred însă că poate fi retușată, în așa fel încât să fie benefică pentru toată lumea. De ce e nevoie de-o materie dedicată internetului Mulți vor spune că există deja ora de informatică pentru asta, însă cred că oricine a făcut o astfel de oră poate confirma că este limitată și ușor depășită. Înveți Word, Paint, poate chiar și Excel, și ceva introducere în limbajele de programare, dacă profilul școlii permite. Internetul este un serviciu accesibil de care se folosește toată lumea, iar copiii încep să-l acceseze de la vârste tot mai fragede, de cele mai multe ori înainte să apuce ora de informatică. Majoritatea părințiilor fac un pic de instruire, însă nu au resursele necesare ca să-i pregătească pe copii pentru tot ceea ce presupune internetul. Tocmai din acest motiv, copiii au nevoie de o materie care să le explice ce e internetul, cum să-l folosească în siguranță, ce e un link, ce e o sursă, cum să evite site-urile dubioase și pline de malware, cum să recunoască dacă un buton de download este sigur sau nu, cum să nu fie atrași de micro tranzacții etc. Știu că toate aceste par niște lucruri de bun-simț pe care orice utilizator le știe, dar copiii se pot păcăli mult mai ușor decât un adult. Astfel nu am mai auzi de copii careau golit din greșeală cardurile părinților, în jocuri de pe internet. Sigur, o astfel de materie care să cuprindă atâtea noțiuni ar avea nevoie de mai mult ore extinse pe mai mulți ani. Proiectul de lege pare incomplet (și ar trebui îmbunătățit) După cum spuneam, ideea e bună însă acoperă doar o mică parte, mai precis aia cu „fake news”. Deși fenomenul este foarte răspândit și reprezintă o problemă la nivel global, nu cred că poate fi combătut cu o oră pe săptămână, în doi ani de școală, fără ca măcar să acoperi bazele internetului. Proiectul de lege își propune să ajute cumva la dezvoltarea gândirii critice, pentru că nu prea există o materie care să încurajeze asta. Școala, în general, te învață să reții multe informații și nu prea pune preț pe părerile tale față de un subiect. Problema e că, deocamdată, vrea cumva să acopere două posibile materii într-una singură. Teoretic, este nevoie atât de o materie care să dezvolte capacitatea de a judeca critic, cât și de una care să se asigure că elevii vor utiliza internetul în siguranță. Chestia e că nu prea poți preda simțul critic cu o singură materie, pentru că o astfel de gândire se dezvoltă pe parcurs și se aplică la toate domeniile. Cu toate acestea, este nevoie de o schimbare care să dezvolte gândirea critică, însă schimbarea respectivă e mai mult o reformă în învățământ care să vină cu un total alt stil de predare. Copiii sunt încurajați să învețe pe de rost, ori tehnica asta dă rezultate pe termen scurt, pentru că majoritatea vor uita informația pe măsură ce trec anii. Proiectul de lege prevede ca Ministerul Educației să se asigure că profesorii de limba română, istorie, cultură civică sau filosofie vor fi pregătiți în fiecare an pentru predarea materiei sau, eventual, să permită alocarea cursurilor unor absolvenți ai facultăților din domeniul comunicării și mass-media, care au urmat modulul psihopedagogic. Nu m-aș baza pe prima variantă, pentru că există destui profesori care nu stăpânesc deloc tehnologia și internetul și, oricât de bună ar fi instruirea, tot nu cred că ar putea preda materia într-un mod ideal. Însă varianta cu absolvenții care au urmat modulul psihopedagogic sună mult mai bine. Proiectul de lege lansat de Ovidiu Raețchi e un început bun și, dacă va fi retușat corespunzător, cred că ar putea ajunge la o formă ideală.

Conform unei postări virale de pe Facebook, vezi în News Feed postări de la doar 26 de persoane, indiferent de numărul de prieteni. Oficialii companiei americane au decis să desființeze mitul, parțial. Multe dintre postările virale de pe Facebook fac valuri la un moment dat și, după o perioadă, dispar. Există însă și excepții de la regulă. O postare care critică algoritmul folosit de gigantul american pentru News Feed obișnuiește să revină la fiecare câteva luni. Ideea din spatele acelui mesaj în format text este că întotdeauna vei vedea pe Facebook postări de la doar 26 de persoane, indiferent de numărul de prieteni. Într-o postare pe blogul oficial la Facebook, americanii au venit cu mai multe argumente pentru care mitul respectiv nu este adevărat. Pentru prima oară, postarea respectivă a apărut în 2017. Deși a fost dezmințită de numeroase ori în trecut, niciodată nu a venit o explicație direct de la operatorii rețelei sociale. Acest articol de pe blog vine la câteva săptămâni după ce Instagram a publicat un material care adresa o memă similară propagată pe cealaltă rețea socială din portofoliul Facebook. „Ideea că News Feed-ul afișează doar postări de la un număr predefinit de prieteni este un mit. Scopul News Feed-ului este de a-ți afișa postările care contează pentru tine ca să ai o experiență plăcută. Dacă te-am bloca în vreun fel să vezi postări de la toată lumea, cu excepția câtorva persoane, sunt șanse mari să nu mai revii”, a declarat Ramya Sethuraman, manager de produs al Facebook. În același material, Facebook admite că există un grăunte de adevăr în postarea cu pricina. Este vorba de rugămintea de la final pentru un comentariu. Algoritmul determină conținutul pe care ți-l afișează pe Facebook pornind de la natura și nivelul interacțiunilor cu prietenii, iar un dialog sau un simplu comentariu facilitează introducerea de postări de la comentator în fluxul tău informațional zilnic.

Google a fost subiectul mai multor scandaluri în ultimul an, dar, la fel ca Facebook, a făcut o treabă minunată în a genera un profit astronomic. În teorie, în 2018, toată lumea a ajuns să urască Facebook, chiar dacă nu și-a șters nimeni contul. De asemenea, Google a fost subiectul unor investigații din cauza volumului foarte mare de date ale utilizatorilor la care are acces. Nu a ajutat nici faptul că datele câtorva sute de milioane de utilizatori de Google+ au fost expuse la hackeri, iar teoriile conspirației s-au propagat pe YouTube cu o viteză foarte mare. La fel ca în cazul Facebook însă, nu vei începe de mâine să cauți cu Bing. Alphabet, compania mamă a Google, și-a publicat rezultatele financiare pe trimestrul patru din 2018 și atestă o creștere în egală măsură a încasărilor și profitului. Nu mai puțin de 39,2 miliarde de dolari au intrat în visteria gigantului american, o creștere de 22% față de aceeași perioadă din 2017. Profitul net a fost de 8,9 miliarde de dolari, o creștere foarte mare față de 2017 când a ieșit ”pe minus” din cauza unei taxe unice pe care a plătit-o pentru a-și aduce banii în SUA. La fel ca în anii trecuți, majoritatea banilor vin din reclame, dar Google mai are câteva afaceri ce încep să genereze sume de bani din ce în ce mai mari. Încasările din segmentul ”altele” au fost de 6,5 miliarde de dolari, în creștere cu 31 de procente de la an la an. În această categorie intră producția de hardware a Google, telefoanele Pixel și boxele inteligente Google Home. Încasările din Google Play și serviciile online plătite ale companiei, precum Drive, sunt tot aici. Ca referință, comparativ cu veniturile de aproximativ 3,4 miliarde de dolari de acum doi ani, încasările aproape că s-au dublat. Alphabet mai are o secțiune din companie pe care o descrie ca fiind ”alte pariuri”. Acolo sunt cuprinse diversele experimente pe hardware, software, sănătate, AI și nu numai. La fel ca în trecut, ”other bets” a generat pierderi semnificative de 1,3 miliarde de dolari, în creștere cu 78% față de cele 748 de milioane de acum un an.

După ce Facebook a anunțat că are în vedere o fuziune a WhatsApp, Instagram și Messenger, mișcarea companiei a ridicat semne de întrebare în ceea ce privește adevăratele intenții din spatele fuziunii, dar și în ceea ce privește securitatea datelor utilizatorilor. Deși aplicațiile vor continua să funcționeze ca servicii separate, planul Facebook de a unifica cele trei rețele sociale pe care compania le deține le va permite utilizatorilor să trimită mesaje între acestea. Fuziunea ar implica așadar rescrierea software-ului de bază a celor trei aplicații pentru a le face interoperabile. Pe scurt, un utilizator Facebook ar putea, de exemplu, comunica direct cu cineva care are doar un contWhatsApp, fără a fi nevoit să schimbe aplicațiile. Cele trei aplicații funcționează la niveluri diferite de securitate. WhatsApp e cea mai sigură. Folosește criptarea end-to-end (E2E) pentru toate conversațiile de pe platformă, care împiedică pe oricine, chiar și compania-mamă însăși, să intercepteze conținutul mesajelor. Messenger folosește criptarea E2E a mesajelor numai în modul „conversații secrete”, care trebuie să fie activat pentru fiecare conversație în parte. În final, Instagram nu folosește nicio modalitate de criptare a mesajelor. Astfel, pentru ca mesajele dintre cele trei platforme să rămână private, inginerii Facebook ar trebui să re-proiecteze de la zero toate cele trei servicii de mesagerie. Experții văd acest lucru ca foarte greu de realizat. Se preconizează că fuziunea va fi finalizată până la sfârșitul anului 2019 sau la începutul lui 2020. Motivele din spatele fuziunii plănuite de Facebook Deși Mark Zuckerberg, CEO al Facebook, susține că fuziunea WhatsApp, Instagram și Messenger nu reprezintă decât o îmbunătățire a experienței utilizatorilor, motivele din spatele unificării par a fi altele. Primul este unul comercial. Prin facilitarea schimbului de mesaje, Facebook poate extrage date pentru a-și targeta mai ușor reclamele către utilizatori. Așadar, nu ar fi decât o modalitate prin care compania să folosească datele personale ale utilizatorilor celor trei aplicații pentru a-și crește veniturile, prin publicitatea targetată. Având în vedere faptul că Facebook este din ce în ce mai puțin folosit în țările dezvoltate, care și generează majoritatea veniturilor companiei, fuziunea ar putea fi o soluție pe care Facebook a găsit-o pentru a strânge mai mulți bani. În ultima jumătate a anului 2018, acțiunile companiei au scăzut cu peste 40%. Fuziunea ar putea acționa, pe de altă parte, ca o barieră împotriva cerințelor de a separa cele trei brațe ale companiei-mamă, limitându-i astfel puterea. Așadar, unificarea pare a fi o modalitate de protecție pe care Mark Zuckerberg a găsit-o, în cazul în care autoritățile i-ar putea cere să divizeze compania, din dorința de a-i diminua monopolul de pe piață. Grupuri de advocay au cerut deja autorităților de reglemantare americane să separe Instagram și WhatsApp de Facebook, ca o consecință a repetatelor încălcări a confidențialității datelor. Cu cât aplicațiile sunt mai strâns legate între ele, cu atât va fi mai dificil să fie separate – ca funcționare și corp administrativ. Nu ar fi prima dată când Facebook este criticată asupra modului în care gestionează și protejează datele utilizatorilor săi, cum ar fi, de exemplu, scandalul Cambridge Analytica sau atacul cibernetic din septembrie 2018 care a făcut disponibile date a peste 50 de milioane de utilizatori. Implicații în materie de confidențialitate – unde Facebook are scăpări Intențiile ascunse ale companiei au și două efecte negative asupra utilizatorilor aplicației. Astfel, pe de o parte, fuziunea ar putea forța utilizatorii WhatsApp să dezvăluie informații despre ei înșiși pe care ar prefera să le păstreze private. Pe de altă parte, unificarea ar putea oferi Facebook nu numai informații din mesajele private, dar și date despre profilurile de utilizator. Facebook cere oamenilor să-și folosească numele reale în profilurile lor sociale, dar pe Instagram oricine se poate loga doar cu un pseudonim. Pe WhatsApp, utilizatorii se loghează cu numărul lor de telefon, mai degrabă decât cu numele. Astfel, interconectarea celor trei aplicații poate duce și la unificarea identității oamenilor. Facebook poate, așadar, alătura numele persoanei de pe Facebook cu numărul de telefon de pe WhatsApp. Ce susține Facebook? Într-un editorial pentru Wall Street Journal, Mark Zuckerberg a încercat să clarifice intențiile companiei sale. El susține că Facebook nu colectează datele personale ale utilizatorilor doar pentru reclame, dar și pentru a le îmbunătăți experiența online sau pentru a detecta conturile false. Zuckerberg susține că fuziunea celor trei rețele sociale este în interesul utilizatorilor, pentru a face serviciile de mesagerie mai rapide, ușoare, de încredere și private. Facebook a achiziționat Instagram în 2012, pentru un miliard de dolari și WhatsAppdoi ani mai târziu pentru 19 miliarde de dolari. De atunci, fondatorii ambelor companiiau demisionat în urma neînțelegerilor privind poticile implementate de Mark Zuckerberg.

Ne folosim telefoanele din ce în ce mai mult, iar asta nu ne face tocmai fericiți și cu atât mai puțin productivi. Google, spre binele nostru, va face ceva în sensul acesta. Dar o face și pentru că nu vrea să ajungă ca Facebook. Sundar Pichai, CEO Google, a anunțat la conferința anuală dedicată dezvoltatorilor din 2018 o schimbare masivă în prioritățile companiei. El a prezentat o problemă pe care Google a observat-o în rândul utilizatorilor de telefoane. „Există o presiune socială din ce în ce mai mare să răspunzi imediat la orice primești”, a declarat acesta. Aparent, oamenii vor neapărat să fie la curent cu tot, fenomen denumit „fear of missing out”, adică teama de a rata ceva ce se întâmplă. Google a preluat sintagma și a tranformat-o în „JOMO, the joy of missing out”, adică exact opusul FOMO. În acest sens, Google a lansat Digital Wellbeing, o încercare a companiei de a convinge oamenii să reducă timpul pe care îl petrec atunci când îi folosesc produsele și serviciile. Digital Wellbeing include măsurători care îți arată de câte ori ți-ai deblocat telefonul într-o zi sau numărul de ore pe care le-ai petrecut pe telefon. Are, de asemenea și o funcție care reduce treptat luminozitatea ecranului seara, când te pregătești de culcare, dar și un timer care îți permite să setezi limite personale pentru cât de mult vrei să irosești pe Instagram, de exemplu. Motivația din spatele acțiunii Google Deși pare o măsură ciudată, având în vedere că toate companiile de acest gen vor să le folosești serviciile cât mai mult timp, Google motivează simplu lansarea acestei funcții. Urmărește să înțeleagă obiceiurile utilizatorilor și să le îndrepte atenția asupra lucrurilor importante, cum ar fi petrecerea timpului liber cu familia, și nu în fața unui ecran. Potrivit lui Pichai, Google se simte responsabil să contribuie la ghidarea utilizatorii pentru a folosi telefonul în mod corespunzător. Suntem prinși în fluxul permanent de informații care vin dinspre telefon. După mai multe cercetări, compania a ajuns la concluzia că aplicațiile sunt doar o parte a problemei și nu sunt singurele care te atrag să deschizi telefonul. Mai mare decât nevoia de a intra Facebook, Instagram sau WhatsApp e nevoia de a vedea ce au postat prietenii, familia și oamenii din jurul tău, ceea ce simți că nu poți rata sub nicio formă. Google pare să fi observat că utilizatorii săi sunt pe cale să se confrunte din ce în ce mai mult cu digital burnout, care se traduce printr-un nivel ridicat de stres cauzat de expunerea îndelungată la tehnologie. Glen Murphy, director Google, a rezumat acțiunea companiei: „Dacă oamenii nu-și iubesc telefoanele, nu le vor mai folosi”. Așadar, câștigul pe termen scurt contează mai puțin decât sănătatea industriei pe termen lung. Google a ajuns la concluzia că intervenția Digial Wellbeing în viața utilizatorilor ar trebui să fie una non-critică. Astfel, în loc să-ți taie direct legătura cu prietenii de pe rețelele sociale, a creat un fel de screenshot al comportamentului individual. Compania a descoperit că o persoană își deblochează, în medie, telefonul de 180 de ori pe zi. Funcția îți arată cifre exacte și urmărește să te facă să realizezi de unul singur cât timp pierzi, de fapt, pe telefon. Cum încearcă Google să evite soarta Facebook Datele pe care Google le are despre utilizatori sunt într-un număr foarte mare. Istoricul căutărilor, datele din Maps, adresele de mail, numerele de telefon, toate sunt informații care rivalizează sau chiar le depășesc pe cele pe care Facebook le are despre utilizatori. Una dintre preocupările pe care Google le are este evitarea „câștigării” unei reputații proaste, asemnănătoare celei pe care o are Facebook, în care nimeni nu prea mai are încredere. „Trebuie să avem standarde mai înalte decât oricine altcineva. Când facem greșeli, ne costă foarte mult”, a declarat Sundar Pichai într-un interviu pentru The Guardian. Până în momentul de față, compania a reușit să evite reacții negative de tipul celor pe care le-a primit Facebook, având în vedere mai ales faptul că cele două sunt mai asemănătoare decât ar vrea Google să admită. Ambele fac bani din reclame care vizează oamenii în funcție de datele personale. Digital Wellbeing este prima încercare publică a Google de a se diferenția de compania lui Mark Zuckerberg.

Facebook a ajuns în punctul pe care unii îl intuiau de acum câțiva ani. WhatsApp, Messenger și Instagram vor fi, pentru prima dată, conectate. La nivel global, Facebook controlează câteva platforme de peste un miliard de utilizatori. Are, întâi, Facebook ca rețea socială, apoi Messenger ca serviciu de mesagerie. WhatsApp e al doilea serviciu de mesagerie, ceva mai bine primit decât Messenger, iar Instagram e o rețea socială bazată pe poze și videouri. Toate acestea urmează să fie conectate între ele. Sunt puțini oameni care știu că Facebook controlează aceste produse, deși compania nu s-a ferit niciodată să le promoveze ca fiind ale sale. Instagram a costat un miliard de dolari (sumă rotunjită apoi la circa 770 de milioane din cauza scăderii acțiunilor Facebook), iar WhatsApp a fost aproximativ 19 miliarde de dolari (în cash și acțiuni). Messenger e singurul său produs creat de la zero. În momentul în care conectarea celor trei produse va fi realizată, vei putea trimite mesaje între acestea. Facebook ar oferi criptare end-to-end (cum are WhatsApp). Pe de o parte, e o mișcare evidentă a companiei. Pe de alta, e și o decizie luată în lipsă de altceva. iMessage de la Apple e un rival și la fel se anunță și cel de la Google, bazat pe RCS și disponibil pe orice telefon cu Android. Astfel, Facebook vrea să-și țină mai aproape baza de utilizatori și, implicit, să știe și mai multe despre ei. Decizia vine după ce fondatorii WhatsApp și Instagram au plecat de la Facebook pe motiv că nu sunt de acord cu politica lui Mark Zuckerberg de-a exploata platformele cu reclame. Deocamdată, informația conectării celor trei platforme e neoficială, astfel că o dată certă de lansare a protocolului nu există. Până se va întâmpla asta, ține cont că atât rețelele sociale Facebook și Instagram, cât și WhatsApp au fost folosite pentru dezinformare și distribuire de știri false.

La 30 de ani de când criminalul în serie Ted Bundy a fost executat pe scaunul electric pentru atrocitățile comise, cei de la Netflix au lansat un serial documentar despre acesta, sub numele „Conversations with a Killer: The Ted Bundy Tapes”. Oficial, se știe că Bundy a ucis 30 de oameni într-un deceniu, dar estimările de culise sugerează că numărul ar fi fost mult mai mare, poate chiar în jur de 100. Crimele lui au fost un subiect de fascinație pentru multă lume, acestea ajungând să fie subiect de filme pentru anii care au urmat. Serialul de la Netflix, realizat de Joe Berlinger, aduce în prim plan cele mai importante fragmente de conversație pe care Bundy le-a avut cu jurnaliștii Stephen Michaud și Hugh Aynesworth. Rezultatul este un serial care este atât de intens, încât cei de la Netflix i-au rugat pe oameni să nu se uite singuri. Cât de mult timp va trebui să dedici documentarului? Din fericire, nu va trebui să pierzi extrem de multe ore în fața unui ecran dacă te interesează acest serial. Documentarul are doar patru episoade, fiecare din ele având aproximativ o oră. Deși e ușor să vezi serialul într-o seară, e mai bine să nu te entuziasmezi prea tare și să te limitezi la un episod sau două pe zi, asta dacă nu vrei să mergi la culcare cu mintea complet tulburată. Cine apare în episoade? În documentar apar multe persoane relevante. După cum anunță și titlul, vei auzi înregistrări cu Bundy. Mama lui și fosta lui soție, Carole Ann Boone, apar în filmările de arhive. De asemenea, iubita lui pe termen lung, Liz Kloepfer, apare și ea într-un interviu înregistrat. Pe lângă asta, Berlinger a realizat interviuri filmate și cu alți oameni care au interacționat cu Bundy pe parcursul vieții lui – foști amici, detectivi, procurori, psihologi, jurnaliști (printre care Michaud și Aynesworth) și o femeie care aproape a fost victima lui. Ce vei descoperi despre Ted Bundy? În funcție de câte știi sau nu despre Ted Bundy, documentarul ar putea să ți se pară interesant sau că nu aduce nimic nou. Deși serialul anunță niște conversațiii cu Ted Bundy din titlu, părțile în care acesta vorbește sunt mai mult bucăți de monolog. În ele, Bundy discută despre sine la persoana a treia (o metodă despre care Michaud a spus că l-a ajutat pe Bundy să vorbeasă mai deschis despre el), dar niciodată nu recunoaște că a ucis pe cineva. Documentarul arată mai degrabă felul în care Bundy își dorea să se prezinte pe sine în fața oamenilor. În înregistrări, el a spus jurnaliștilor că a avut o copilărie normală și că nu i-au lipsit partenerii de joacă. Cu toate astea, un amic din acea vreme a zis că Bundy nu se integra cu adevărat în grupuri, copiii râdeau de el din cauza unui defect minor de vorbire, era temperamental și îi plăcea să sperie oamenii. Ce părere au criticii? Mai mulți critici au realizat că, cel mai probabil, Bundy – fiind un narcisist – ar fi fost foarte fericit să primească atât de multă atenție de la mass-media. Lucy Mangan de la The Guardian chiar se întreabă dacă un documentar realizat în acest fel ar trebui să existe cu adevărat. „Ce rost are strângerea celor care îl cunoșteau [pe Bundy] ca prieten, ca iubit sau care au suferit la mâna lui, în afară de a adăuga [ceva în plus] la misterul lui și la vraja unor asemenea crime?” Cum rămâne cu filmul despre Ted Bundy? Poate ai auzit, poate nu, dar – pe lângă acest serial – apare și un film despre Ted Bundy: „Extremely Wicked, Shockingly Evil and Vile”, cu actorul Zac Efron în rolul principal. Filmul este prezentat din perspectiva iubitei lui Bundy, Liz (jucată de actrița Lily Collins). După ce a apărut trailer-ul, oamenii au început să se îngrijoreze. Efron a furat inimile multor adolescente acum mai bine de zece ani, când juca în High School Musical, tocmai de aceea pentru unii pare să fie o problemă alegerea lui pentru rolul lui Bundy. Cu toate astea, Efron e de altă părere, conform declarației pentru Variety: „Simt o responsabilitate de a mă asigura că acest film nu este o celebrare a lui Ted Bundy sau o glorificare a lui. Dar, în mod categoric, un studiu psihologic despre cine a fost această persoană. Iar în asta este onestitate”.

Serialul „You” este de mai bine de o lună pe Netflix, dar nu primește atâta atenție pe cât ar merita. Dacă nu l-ai văzut, ar cam fi cazul să o faci – dar ai grijă, căci la final s-ar putea să te facă să vrei să îți ștergi Facebook-ul. Serialul este adaptat după cartea omonimă, scrisă de Caroline Kepnes. „You” pare povestea clasică de iubire, cu excepția faptului că el este un stalker psihopat. Acțiunea serialului o vezi din perspectiva acestuia, lucru ce duce la o poveste captivantă. Rolul psihopatului Joe Goldberg este jucat de Penn Badgley, pe când cel al fetei de care se îndrăgostește, Guinevere Beck, este jucat de Elizabeth Lail. Tânăra studentă intră într-o zi în librăria în care Joe lucrează, iar obsesia acestuia din urmă înflorește imediat și este întreținută cu ușurință de social media. Ceea ce este de-a dreptul înfiorător este felul în care Badgley poate să pară, în același timp, atât un băiat de treabă, cu ochii precum ai unei căprioare care se află în lumina farurilor unei mașini, cât și un psihopat cu sânge rece care nici nu își înțelege pe deplin deciziile. Mai mult, frumoasa Beck nu reprezintă stereotipul vreunei femei de vis, pe care orice bărbat ar dori-o. Din contră, este un personaj complex, care face greșeli. Beck este ba superficială, ba are momente de profunzime. Cu toate astea, Joe o pune pe un piedestal periculos. Serialul are și lipsurile sale, desigur. Dialogul nu este cel mai credibil uneori, iar unele coincidențe sunt prea mari – spre exemplu, care erau șansele ca Beck să locuiască undeva la parter, să aibă ferestre uriașe și fără perdele și să facă tot ce nu ar face o persoană normală în văzul oricăror trecători? Chiar și așa, „You” te captivează complet odată ce îl începi. Are zece episoade, care durează în jur de 50 de minute fiecare, iar acțiunea curge rapid și intens. Așadar, cât încă mai e urât afară, profită de asta și dă-i o șansă acestui serial.

WhatsApp pare să fie în ultima vreme tot mai des în mijlocul discuțiilor despre securitate. După anunțul lui Mark Zuckerberg că va conecta Messenger, Instagram și WhatsApp, oamenii se tem că nivelul de securitate al aplicației va scădea drastic. De aceea pregătește și o schimbare. Cel mai nou update al WhatsApp va veni cu o nouă funcție menită să îmbunătățească securitatea aplicației. WABetaInfo, site care monitorizează schimbările produse în aplicație, a anunțat că WhatsApp lucrează la introducerea autentificării cu amprentă, un strat suplimentar de protecție pentru a-i ține pe ceilalți la depărtare de conversațiile purtate pe platformă. Aceasta funcționează când telefoanele sunt deblocate. Asta înseamnă că dacă cineva pune mâna pe telefonul pe care deja l-ai deblocat, nu va putea intra în aplicație fără ca tu să te autentifici din nou. Funcția este momentan disponibilă doar pentru cei care testează versiunea beta a aplicației și nu este clar când va fi disponibilă pentru toți utilizatorii, însă nu ar trebui să fie o așteptare prea lungă. Pe iOS, pentru a putea activa opțiunea de autentificare prin TouchID sau FaceID, vei avea nevoie de ultima versiune de iOS. Pentru că aceste opțiuni de deblocare sunt administrate de telefon, datele nu sunt niciodată trimise către WhatsApp (sau Facebook), deci metoda este una sigură. Pe scurt, funcția de pe platforma de mesagerie îți va întreba telefonul dacă ai acces la aplicație, iar cine permite sau blochează accesul este sistemul de operare în sine. Pentru Android, autentificarea cu amprentă va fi disponibilă pe dispozitive cu Android 6.0 Marshmallow sau versiuni mai noi.

Prin 2017, Facebook a testat drona Aquila are ar fi trebuit să ducă internetul în zone unde nu există infrastructură pentru o astfel de conexiune. Proiectul a înregistrat mai multe eșecuri din cauza aterizării defectuoase, dar avantajul suprem al dronei a fost că funcționa cu cu energie solară. Tot în urmă cu doi ani, Playtech anunțase că Facebook a reușit, în cele din urmă, să țină în aer drona mai bine de o oră și a avut și o aterizare perfectă. Dar, apoi, nu s-a mai auzit nimic de drona Aquila și părea că proiectul a fost abandonat subtil, dar sigur. Acum, la începutul anului 2019, auzim iar de intenția Facebook de a duce internetuldincolo de granițele tehnologiei. În urmă cu doi ani, compania a efectuat testul pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, în statul Arizona, care te duce imediat cu gândul la pustietate. Facebook și Airbus duc internetul cu drona în zone inaccesibile În prezent, compania lui Mark Zuckerberg pare că și-a reorientat destinația și vrea să distribuie conectivitatea în Australia. Conform informațiilor obținute de NetzPolitik (sursă germană), gigantul economic ar colabora cu Airbus pentru a beneficia de toată experitza și de echipamentul necesar acestui proiect. Sursa precizată ar fi obținut pe cale legală acest document în care se arată că au fost programate și niște teste de zbor pentru drona cu energie solară, prin lunile noiembrie și decembrie 2018. Nu e chiar un parteneriat atipic și nici nou. Facebook și Airbus au mai colaborat în trecut pentru dezvoltarea sistemelor de comunicații prin drone satelit. Nu se știe dacă acele teste chiar au avut loc, dar documentul respectiv sugerează clar intenția companiei americane. Problema e că în teste nu mai figurează drona Aquila, de acum doi ani, ci drona Zephyr a Airbus, un model conceput special pentru misiuni de apărare, umanitare și de mediu. Prin urmare, drona are un nume nou: HAPS – High Altitude Pseudo Satellite – care folosește energie solară și poate să decoleze chiar și luni de zile, fără să aterizeze. Modelul S al dronei Zephyr, care pare să fi fost utilizată la teste, are o anvergură a aripilor de 25 de metri și este operațională chiar și la 20 de kilometri altitudine. Cei de la TechCrunch spun că au încercat să ia legătura cu reprezentanții Facebook pentru a oferi unele lămuriri cu privire la acest subiect, dar n-au primit niciun răspuns. Știm însă că Facebook a mai avut în trecut planuri de a extinde accesul la internet și în zone problematice din Asia, Africa și America Latină.

Centrul de securitate cibernetică al României informează că eMAG e subiectul a două campanii de tip scam. Prima dintre acestea încearcă să convingă utilizatorii să ofere date personale, date de autentificare sau date bancare. Vizitatorilor unui site care permite convertirea online a conținutului video și care intră de pe o adresă IP din România, li se afișează o nouă pagină, care copiază identitatea vizuală a eMAG. Mesajul, într-o limbă română aproximativă, atenționează utilizatorul că ar putea câștiga un laptop, smartphone sau o tabletă. Dar asta doar dacă parcurge anumiți pași într-o campanie de fidelizare eMAG. După ce selectează tipul de dispozitiv folosit, utilizatorul este redirecționat către o altă pagină care permite alegerea unui „cadou”. Aici trebuie să introducă datele unui cont (nu se specifică ce cont, astfel că victimele pot oferi din greșeală datele contului eMAG, Samsung sau Apple, în funcție de selecție și de intuiția fiecăruia). Ultimul pas îl constituie redirecționarea către o nouă pagină, unde potențialelor victime li se cere să introducă datele cardului. Asta e cea mai mare problemă, așa că ai grijă ca niciodată să nu introduci datele – fie că sunt pentru eMAG, fie că sunt pentru alte platforme – pe site-uri care nu-s de încredere. A doua campanie merge pe o schemă a voucherelor de cumpărături, dar în acest caz pentru eMAG. Scopul e tot introducerea datelor de autentificare și, eventual, de card bancar. CERT-RO recomandă să verifici mereu sursa link-urilor pe care le accesezi – mai ales să fie de forma https:// – și să ții cont că unele concursuri sau promoții care sună prea bine poate că sunt prea bune să fie reale. Firesc, poți întreba pe paginile de Facebook ale magazinelor care-s folosite pentru astfel de scheme sau chiar formele de contact de pe site-urile lor.

WhatsApp, Facebook și Google sunt trei platforme imense. Chiar și așa, nu sunt la fel pentru toți oamenii cu acces la internet. Mai mult de jumătate din populația globului este online. Asta nu înseamnă că toți vedem același lucru, mai ales când vine vorba de servicii online ca WhatsApp, Facebook sau motorul de căutare Google. Internetul poate fi extrem de diferit în funcție de locul unde trăiești. WhatsApp definește internetul în India India este țara cu cele mai multe smartphone-uri din lume. Drept urmare, nu este surprinzător că pentru indieni internetul este o experiență mobile. Peste 200 de milioane de indieni folosesc WhatsApp, serviciul de mesagerie al Facebook, și este foarte popular mai ales în rândul celor din clasa socială inferioară. „Peste 50% din indieni sunt analfabeți funcționați, iar WhatsApp le permite să interacționeze prin text, audio, imagini, emoji”, spune Osama Manzar, Digital Empowerment Foundation. WhatsApp a făcut ca autoritățile indiene să poată trimită avertizări despre posibile furtuni și pune în contact și medicii cu cei care nu au cum să ajungă la un spital. Este un mediu util, dar poate fi folosit și pentru alte lucruri rele precum răspândirea de știri false. WhatsApp a limitat numărul de persoane către care poți trimite un mesaj și acum este marcat clar că un mesaj a fost trimis mai departe (nu este original). Pentru a împiedica răspândirea de știri false. China dă cu cenzura în Facebook și Google (și nu numai) În China internetul este total diferit față de restul lumii. Acolo, Google, Facebook, Twitter și chiar BBC sunt interzise, dar asta nu este neapărat o problemă pentru chinezi deoarece cei 800 de milioane de utilizatori au de ales dintre sute de aplicații, site-uri, jocuri și alte servicii online. Chinezii nu au voie să folosească anumite cuvinte sau anumite expresii pe motoarele de căutare și pe aplicațiile de chat, iar mulți dintre ei nu știu cum este lumea de afară pentru că nu au acces liber la informații. VPN-ul nu funcționează tot timpul și multe articole care ar putea fi considerate nevinovate, precum un articol despre un protest LGBT, sunt cenzurate pe Wechat, cel mai popular serviciu de mesagerie din China. Unii utilizatori chinezi folosesc cuvinte cheie în locul cuvintelor interzise și trimit imagini ale articolelor, nu link-uri către acele articole. Cubanezii accesează internetul ca-n anii ’90 În Cuba, accesul la internet este limitat. Drept urmare, acolo pirateria este în floare și poți cumpăra sau închiria așa numitul „el paquete semanal” adică un HDD extern plin cu mii de ore de conținut media cu seriale și filme. Este o metodă de a trece de cenzură și peste problemele de conectivitate. Acest HDD poate fi închiriat de echivalentul a doi dolari pe săptămână și conține peste 50 de dosare cu fișiere precum reviste, filme, seriale, în limba engleză sau spaniolă. În Cuba au apărut mai multe zone unde te poți conecta la Wi-Fi și unde o oră costă echivalentul a unui dolar, adică cam câștigul mediu de o zi al unui cubanez. Conectarea la internet rămâne în continuare un obicei restrâns și de multe ori este folosit pentru comunicarea cu rudele plecate în alte țări. Facebook și Google au în Rusia parte de concurență serioasă În Rusia, site-uri precum Google sau Facebook nu sunt interzise precum în China. În schimb, guvernul rus promovează companii locale precum Yandex, Mail.ru și Vkontakte. Aceste companii extrem de asemănătoare cu serviciile americane și încearcă să dețină o cotă de piață cât mai mare. Cel mai popular motor de căutare în Rusia este Yandex, mai mulți ruși folosesc Vkontakte și Odnoklassniki (deținut de Mail.Ru) decât Facebook și Uber s-a unit cu Yandex pentru aplicația Yandex.Taxi. Guvernul rus nu vrea asta doar pentru a crește veniturile companiilor rusești, ci și pentru că vrea datele utilizatorilor în țară, unde pot fi accesate de autorități. Drept urmare, cei care publică lucruri care nu sunt tolerate de guvern sunt pedepsiți. Vara trecută au fost cel puțin patru cazuri interesante împotriva utilizatorilor Vkontakte care au publicat meme-uri ce nu erau agreate de autorități, inclusiv o imagine cu Jon Snow în locul lui Iisus Hristos cu descrierea că „Jon Snow s-a ridicat”. Autoritățile au zis că aceste postări au insultat rușii credincioși. În 2017 au existat 400 de cazuri în care oamenii au intrat în bucluc datorită postărilor de pe rețelele sociale. Din ce în ce mai mulți oameni se contectează la internet, dar sursa de informare nu este aceeași pentru toată lumea. Cele povestite mai sus sunt doar câteva exemple care ilustrează modul cum oamenii din aceste țări comunică online și de unde-și iau informațiile.

Digi 4K a fost anunțată ca o revoluție de grupul Digi | RCS-RDS. Nici n-au trecut câteva luni, că deja există concurență. Ce televiziune e reinventată pentru 4K? Digi | RCS-RDS a vrut să marcheze o premieră importantă în România cu prima televiziune 4K. A anunțat-o în 2018, iar în prima lună din 2019 deja are un concurent. Consiliul Național al Audiovizualului a aprobat modificarea licenței Travel Mix. Aceasta va începe să emită la rezoluție Ultra HD, adică așa cum e rezoluția 4K pentru televiziuni. Televiziunea 4K va fi lansată, cel mai probabil, în martie, conform lui Laurențiu Megelea, proprietarul postului. Proiectul editorial e axat pe turism, iar promisiunea e că, spre deosebire de Digi 4K, Travel Mix 4K vrea să prezinte România turistică. Așa că așteaptă-te la o mulțime de videouri cu părțile frumoase din țară. În lupta cu produsul grupului Digi | RCS-RDS, Travel Mix 4K va avea producție proprie, dar și conținut licențiat. Ținta e ca, în câțiva ani, tot conținutul să fie la rezoluție Ultra HD. Conform Pagina de media, care a și vorbit cu Megelea, televiziunea Travel Mix promovează turismul în toate formele – călătorie, afaceri, cultural, medical, religios, agroturism, ecoturism etc. – și oferă posibilitatea tuturor să descopere noi destinații turistice în țară și nu numai. Cât de mult contează că avem televiziuni 4K, fie că sunt ale Digi | RCS-RDS, fie că sunt ale altora Problema cu o televiziune 4K e că nu tot conținutul poate fi deja dat la această rezoluție. Chiar dacă ai un televizor compatibil, trebuie să știi că, pentru următorii ani, o să te bucuri de-o selecție de conținut, iar nu toate alegerile ar putea fi pe gustul tău. Avantajul RCS-RDS a fost că a promis conținut sportiv. Promisiunea, când a fost anunțată televiziunea 4K de la Digi, va include următoarele tipuri de conținut: documentare, filme despre natură, muzică și meciuri de fotbal din Champions League și Europa League și cam atât. Grupul ar fi investit 220.000 de euro în zona tehnică, iar cheltuielile pentru conținut ajung la 230.000. În 2019, aceste cheltuieli cu conținut ar ajunge la 1,3 milioane de euro. Sigur, asta nu te privește pe tine în mod direct, dar vei plăti pentru acest conținut, dacă vei dori să ai acces la el. Astfel, Digi | RCS-RDS va folosi această televiziune ca pe-un experiment și să vadă dacă e suficient public care să plătească. Nici pe marile platforme de streaming, precum Netflix, Amazon Prime și așa mai departe, nu există prea multe opțiuni pentru conținut cu o rezoluție nativă 4K. Ai câteva documentare filmate 4K sau seriale, dar lista e limitată. Așa că privește experimentul televiziunii 4K fix ca pe-un experiment.