PauLGamerRo

Nume:Paul Alex Vârsta:15 Categoria pe care vrei s-o moderezi:Tehnologie Contact (Steam/Skype/Facebook/etc.):TeamSpeak De ce dorești să fii moderator?:Pentru a va ajuta! Experiență în domeniu:4 ani Nu detin grade pe alte comunitati !

Bun venit!

Prenume:Paul Varsta:15 Cat timp poti acorda pentru platforma downloands?:2-3 ore Experienta in domeniu CS1.6/CSGO?:3 ani

Bun venit!

Bun venit!

Nume:PaulGamerRo Numele celui reclamat: @♔xxhevvoxx Motivul reclamației:Grad pe alta comunitate Topicul/postarea in cauza:- Dovezi (dacă este cazul):http://prntscr.com/nqbq1m Informații suplimentare:-

Votat

Bun venit pe Ups România !

Bun venit!

La multi ani!

Internetul, așa cum s-a dezvoltat el până în prezent, e dominat în Europa de produsele digitale ale americanilor. Și asta nemulțumește câteva state. În cazul de față, Rusia vrea să fie mai independentă. Rusia plănuiește un exercițiu de independență digitală. Țara a pregătit un plan de dezvoltare a unei rețele interne de internet, iar acum lucrează la o lege care să forțeze și furnizorii să ajute la implementare și la separare. Testul cu deconectarea de la internet n-are o dată certă, dar ar trebui să se desfășoare înainte de 1 aprilie, când nu vor mai putea fi aduse amendamente legii. Autoritățile din Rusia colaborează cu furnizorii de internet și cu operatorii telecom din țară ca să își ofere suportul pentru deconectare. Testul, mai mult un experiment național de scurtă durată, are scopul de-a aduna informaţii privind capacitatea țării de-a putea fi independentă de conexiunea la internetul global – în special, indepedentă de serverele din alte țări. Dincolo de dorința de independență, planul Rusiei mai are o latură: țara vrea să oprească redirecţionarea traficului de date prin servere din alte țări. Motivul e că ce se întâmplă pe internetul din Rusia ar putea fi monitorizat de alte țări. Traficul ar fi redirecționat doar prin puncte aprobate sau administrate de Roskomnazor, autoritatea care se ocupă de reglementarea comunicațiilor în Rusia. Companiile mari din telecomunicații și-au arătat, până acum, susținerea față de acest demers. În practică, nu sunt de acord cu implementarea tehnică și majoritatea consideră că treaba asta poate cauza probleme destul de mari. Proiectul de lege a fost înaintat în decembrie 2018. Până vom afla ce se întâmplă cu legea, dacă trece sau nu, dar și în ce formă, trebuie să știi că planul e ca, până în 2020, circa 95% din trafic să treacă prin servere locale (sau aprobate de autorități). Președintele Vladimir Putin e încântat de idee, astfel că, foarte probabil, legea nu va avea mari probleme în parlament. Ce s-ar putea întâmpla în Rusia e să fie aplicat modelul din China, unde statul controlează comunicațiile. Rusia nu-i departe de cenzură, cum s-a văzut în cazul Telegram, iar acum vrea mai mult control.

Este fascinant felul în care apa fierbinte, care fierbe, se poate transforma în ceață într-o clipă dacă este aruncată în aerul rece al iernii – atât de fascinant, încât există și o provocare pe internet în acest sens. Acest lucru se întâmplă datorită efectului Mpemba. Dar doar pentru că poți să arunci apă opărită în aer și să privești cum se evaporă nu înseamnă că și trebuie. Doar că oamenii nu fac mereu ceea ce trebuie, drept dovadă stând provocarea de pe internet în care oamenii se filmează cum aruncă apă opărită în frig. În condițiile în care Statele Unite ale Americii au fost lovite de un val cumplit de frig adus de vortexul polar, oamenii au început să ia parte în „Boiling Water Challenge” („Provocarea Apei Fierte”). Această provocare presupune aruncarea apei opărite în aerul rece al iernii pentru a vedea ce se întâmplă. De cele mai multe ori, oamenii se ard în mod serios când apa le atinge pielea. Un spital din preajma orașului Chicago a anunțat că a trebuit să trateze mai mulți pacienți care au încercat să realizeze provocarea. „Am văzut opt pacienți și suntem foarte surprinși de cât de mulți oameni au încercat provocarea și din păcate au eșuat”, a explicat specialistul în arsuri de la Loyola University Medical Centre, Arthur Sanford, pentru CBS. Șapte din acești pacienți au avut nevoie de tratament pentru arsuri cu bășici, conform lui Sanford. Mai mult, o femeie ar putea avea nevoie de o operație din cauza arsurilor. Cel mai șocant a fost faptul că vârstele pacienților au fost foarte variate – cel mai tânăr pacient a fost un copil de trei ani (care a avut ghinionul să se afle în apropierea unui adult care făcea provocarea), iar cel mai în vârstă a fost un om de 53 de ani. „Sunt adulți care o fac… Sunt copii care o fac. Sunt copii care stau lângă adulți”, a mai zis Sanford pentru ABC 7 News. „Dacă iei decizia de a îndeplini această practică periculoasă, [asigură-te] că nimeni nu stă pe lângă tine”. Cu toate astea, sfatul final al specialiștilor este să eviți complet această provocare. „Îi sfătuim puternic pe oameni să nu facă provocarea apei fierte”, a afirmat Sanford pentru Chicago Sun Times. „Nu există vreo modalitate sigură de a o face”.

Cum ar fi un curs despre fake news în România? Nu sună neapărat rău, dat fiind că-i atâta dezinformare online. Un astfel de proiect există, dar până la implementare sunt niște obstacole (evidente). În 2018, deputatul PNL Ovidiu Raețchi a depus un proiect de lege care prevede introducerea unei noi materii – „Educație și cultură media”. Ideea a venit în contextul în care fenomenul „fake news” este tot mai răspândit. Noua materie trebuie să includă predarea teoriilor comunicării, formarea unui mecanism critic și analitic de recepționare a știrilor și identificarea manipulărilor informației. Conform proiectului de lege, „Educație și cultură media” ar trebui predată câte o oră claselor a VI-a și a IX-a. Momentan nu s-a concretizat nimic, dar zilele acestea subiectul a reapărut. Sunt multe de discutat despre lege, pentru că nu e o idee rea. Cred însă că poate fi retușată, în așa fel încât să fie benefică pentru toată lumea. De ce e nevoie de-o materie dedicată internetului Mulți vor spune că există deja ora de informatică pentru asta, însă cred că oricine a făcut o astfel de oră poate confirma că este limitată și ușor depășită. Înveți Word, Paint, poate chiar și Excel, și ceva introducere în limbajele de programare, dacă profilul școlii permite. Internetul este un serviciu accesibil de care se folosește toată lumea, iar copiii încep să-l acceseze de la vârste tot mai fragede, de cele mai multe ori înainte să apuce ora de informatică. Majoritatea părințiilor fac un pic de instruire, însă nu au resursele necesare ca să-i pregătească pe copii pentru tot ceea ce presupune internetul. Tocmai din acest motiv, copiii au nevoie de o materie care să le explice ce e internetul, cum să-l folosească în siguranță, ce e un link, ce e o sursă, cum să evite site-urile dubioase și pline de malware, cum să recunoască dacă un buton de download este sigur sau nu, cum să nu fie atrași de micro tranzacții etc. Știu că toate aceste par niște lucruri de bun-simț pe care orice utilizator le știe, dar copiii se pot păcăli mult mai ușor decât un adult. Astfel nu am mai auzi de copii careau golit din greșeală cardurile părinților, în jocuri de pe internet. Sigur, o astfel de materie care să cuprindă atâtea noțiuni ar avea nevoie de mai mult ore extinse pe mai mulți ani. Proiectul de lege pare incomplet (și ar trebui îmbunătățit) După cum spuneam, ideea e bună însă acoperă doar o mică parte, mai precis aia cu „fake news”. Deși fenomenul este foarte răspândit și reprezintă o problemă la nivel global, nu cred că poate fi combătut cu o oră pe săptămână, în doi ani de școală, fără ca măcar să acoperi bazele internetului. Proiectul de lege își propune să ajute cumva la dezvoltarea gândirii critice, pentru că nu prea există o materie care să încurajeze asta. Școala, în general, te învață să reții multe informații și nu prea pune preț pe părerile tale față de un subiect. Problema e că, deocamdată, vrea cumva să acopere două posibile materii într-una singură. Teoretic, este nevoie atât de o materie care să dezvolte capacitatea de a judeca critic, cât și de una care să se asigure că elevii vor utiliza internetul în siguranță. Chestia e că nu prea poți preda simțul critic cu o singură materie, pentru că o astfel de gândire se dezvoltă pe parcurs și se aplică la toate domeniile. Cu toate acestea, este nevoie de o schimbare care să dezvolte gândirea critică, însă schimbarea respectivă e mai mult o reformă în învățământ care să vină cu un total alt stil de predare. Copiii sunt încurajați să învețe pe de rost, ori tehnica asta dă rezultate pe termen scurt, pentru că majoritatea vor uita informația pe măsură ce trec anii. Proiectul de lege prevede ca Ministerul Educației să se asigure că profesorii de limba română, istorie, cultură civică sau filosofie vor fi pregătiți în fiecare an pentru predarea materiei sau, eventual, să permită alocarea cursurilor unor absolvenți ai facultăților din domeniul comunicării și mass-media, care au urmat modulul psihopedagogic. Nu m-aș baza pe prima variantă, pentru că există destui profesori care nu stăpânesc deloc tehnologia și internetul și, oricât de bună ar fi instruirea, tot nu cred că ar putea preda materia într-un mod ideal. Însă varianta cu absolvenții care au urmat modulul psihopedagogic sună mult mai bine. Proiectul de lege lansat de Ovidiu Raețchi e un început bun și, dacă va fi retușat corespunzător, cred că ar putea ajunge la o formă ideală.

Conform unei postări virale de pe Facebook, vezi în News Feed postări de la doar 26 de persoane, indiferent de numărul de prieteni. Oficialii companiei americane au decis să desființeze mitul, parțial. Multe dintre postările virale de pe Facebook fac valuri la un moment dat și, după o perioadă, dispar. Există însă și excepții de la regulă. O postare care critică algoritmul folosit de gigantul american pentru News Feed obișnuiește să revină la fiecare câteva luni. Ideea din spatele acelui mesaj în format text este că întotdeauna vei vedea pe Facebook postări de la doar 26 de persoane, indiferent de numărul de prieteni. Într-o postare pe blogul oficial la Facebook, americanii au venit cu mai multe argumente pentru care mitul respectiv nu este adevărat. Pentru prima oară, postarea respectivă a apărut în 2017. Deși a fost dezmințită de numeroase ori în trecut, niciodată nu a venit o explicație direct de la operatorii rețelei sociale. Acest articol de pe blog vine la câteva săptămâni după ce Instagram a publicat un material care adresa o memă similară propagată pe cealaltă rețea socială din portofoliul Facebook. „Ideea că News Feed-ul afișează doar postări de la un număr predefinit de prieteni este un mit. Scopul News Feed-ului este de a-ți afișa postările care contează pentru tine ca să ai o experiență plăcută. Dacă te-am bloca în vreun fel să vezi postări de la toată lumea, cu excepția câtorva persoane, sunt șanse mari să nu mai revii”, a declarat Ramya Sethuraman, manager de produs al Facebook. În același material, Facebook admite că există un grăunte de adevăr în postarea cu pricina. Este vorba de rugămintea de la final pentru un comentariu. Algoritmul determină conținutul pe care ți-l afișează pe Facebook pornind de la natura și nivelul interacțiunilor cu prietenii, iar un dialog sau un simplu comentariu facilitează introducerea de postări de la comentator în fluxul tău informațional zilnic.

Google a fost subiectul mai multor scandaluri în ultimul an, dar, la fel ca Facebook, a făcut o treabă minunată în a genera un profit astronomic. În teorie, în 2018, toată lumea a ajuns să urască Facebook, chiar dacă nu și-a șters nimeni contul. De asemenea, Google a fost subiectul unor investigații din cauza volumului foarte mare de date ale utilizatorilor la care are acces. Nu a ajutat nici faptul că datele câtorva sute de milioane de utilizatori de Google+ au fost expuse la hackeri, iar teoriile conspirației s-au propagat pe YouTube cu o viteză foarte mare. La fel ca în cazul Facebook însă, nu vei începe de mâine să cauți cu Bing. Alphabet, compania mamă a Google, și-a publicat rezultatele financiare pe trimestrul patru din 2018 și atestă o creștere în egală măsură a încasărilor și profitului. Nu mai puțin de 39,2 miliarde de dolari au intrat în visteria gigantului american, o creștere de 22% față de aceeași perioadă din 2017. Profitul net a fost de 8,9 miliarde de dolari, o creștere foarte mare față de 2017 când a ieșit ”pe minus” din cauza unei taxe unice pe care a plătit-o pentru a-și aduce banii în SUA. La fel ca în anii trecuți, majoritatea banilor vin din reclame, dar Google mai are câteva afaceri ce încep să genereze sume de bani din ce în ce mai mari. Încasările din segmentul ”altele” au fost de 6,5 miliarde de dolari, în creștere cu 31 de procente de la an la an. În această categorie intră producția de hardware a Google, telefoanele Pixel și boxele inteligente Google Home. Încasările din Google Play și serviciile online plătite ale companiei, precum Drive, sunt tot aici. Ca referință, comparativ cu veniturile de aproximativ 3,4 miliarde de dolari de acum doi ani, încasările aproape că s-au dublat. Alphabet mai are o secțiune din companie pe care o descrie ca fiind ”alte pariuri”. Acolo sunt cuprinse diversele experimente pe hardware, software, sănătate, AI și nu numai. La fel ca în trecut, ”other bets” a generat pierderi semnificative de 1,3 miliarde de dolari, în creștere cu 78% față de cele 748 de milioane de acum un an.