Răzvan-

Bucureşti, 5 iun /Agerpres/ - Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, discutarea sesizării PNL şi USR asupra actului normativ pentru modificarea articolului 30 din Legea 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, preciza că liberalii vor ataca la Curtea Constituţională această lege pentru că nu îşi doresc ca aurul României să fie transformat în "ghiuluri şi inele". "Vom ataca la CCR legea privitoare la aducerea aurului în ţară. Dacă vă aduceţi aminte, ministrul Economiei Bădălău, întrebat fiind ce o să faceţi cu aurul României, o să facem ghiuluri şi inele, asta a declarat domnul Bădălău şi noi nu vrem ca aurul din rezerva naţională a României să încapă pe mâinile lui Bădălău, Vâlcov, Dragnea, ca băieţii ăştia să facă ce vor cu acest aur, eventual să-l transforme, aşa cum a declarat domnul Bădălău, în ghiuluri şi inele", spunea Orban. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Claudia Stănescu)

Eurodeputatul român din partea PNL Siegfried Mureşan a devenit miercuri unul dintre cei zece vicepreşedinţi ai grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, în urma unor alegeri care l-au reconfirmat pe Manfred Weber ca lider, informează un comunicat al PPE. Cu 179 de membri, grupul PPE este cel mai mare din Parlamentul European după alegerile de la 26 mai, deşi a scăzut faţă de ponderea din vechiul legislativ, în care avea 216 membri afiliaţi. "Vrem să întărim economiile noastre sociale de piaţă, să abordăm problema migraţiei şi a controlului frontierelor noastre externe odată pentru totdeauna, să ne protejăm cetăţenii de terorism şi crima organizată şi să ne protejăm planeta împotriva schimbării climatice şi a distrugerii biodiversităţii. Pentru a realiza acest lucru, sunt gata să colaborăm cu alte grupuri politice pentru un parteneriat stabil şi ambiţios în vederea schimbării în anii care urmează", a declarat Weber, citat într-un comunicat. Cei zece vicepreşedinţi aleşi ai grupului PPE din PE vor fi Dubravka Suica, Esteban Gonzalez Pons, Ewa Kopacz, Siegfried Mureşan, Mairead McGuinness, Esther de Lange, Arnaud Danjean, Andrei Kovacev, Evangelos Meimarakis şi Paulo Rangel. În ultimele două legislaturi singurul eurodeputat român care a deţinut funcţia de vicepreşedinte al grupului PPE din PE a fost Marian-Jean Marinescu (PNL). Potrivit AFP, candidatul dreptei conservatoare la preşedinţia Comisiei Europene ar fi lansat miercuri un apel discret către Verzii europeni pentru a obţine susţinerea necesară pentru alegerea sa de către plenul PE. Manfred Weber va avea nevoie de susţinerea a cel puţin 376 de eurodeputaţi, în contextul în care grupul său a pierdut 37 de mandate faţă de precedenta legislatură. El a salutat succesul Verzilor şi a anunţat în faţa presei că este "gata să discute acum" cu acest grup chestiuni de mediu şi privind combaterea schimbării climatice. Weber s-a declarat în mai multe rânduri gata de "compromis" cu celelalte familii politice. "Priorităţile noastre sunt clare, dar înţelegem că alte partide au alte priorităţi şi acum suntem gata să facem compromisuri", a dat el asigurări. Grupul S&D are în actuala legislatură 153 de eurodeputaţi, familia ALDE - 105, iar Verzii - 74. Succesorul lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene va trebui să fie acceptat de Consiliul European, iar desemnarea va avea loc la viitorul summit UE din 20-21 iunie. Noul preşedinte al Comisiei îşi va începe mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie 2019. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri, după consultările cu reprezentanţii partidelor parlamentare, că i-a invitat să semneze un acord naţional pentru România europeană. "Am constatat că există o largă convergenţă. Marea majoritate a partidelor au fost de acord că rezultatele acestui referendum trebuie implementate aşa cum a votat poporul, sunt de acord partidele că trebuie consolidat parcursul european al României. În consecinţă, pentru a valorifica cum se cuvine acest vot şi consultările, am decis să invit partidele politice parlamentare să semnăm un acord naţional pentru consolidarea parcursului european al României sau un pact politic pentru România europeană", a declarat şeful statului. El a arătat că acest acord politic naţional pentru consolidarea parcursului european al României conţine, în esenţă, transpunerea în legislaţie a interdicţiei privind amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie şi a interdicţiei adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor, al organizării judiciare corelată cu dreptul unor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe, dar şi transpunerea în legislaţie a măsurilor necesare asigurării integrităţii în funcţiile publice, revizuirea legilor justiţiei, inclusiv a ordonanţelor de urgenţă care au fost modificate în deplin şi strict acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, a consiliilor consultative ale judecătorilor şi procurorilor europeni, precum şi a rapoartelor Comisiei Europene şi GRECO, adoptarea modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi Comisiei Europene. "Propun ca cei care vor semna pactul să se angajeze să transpună în legislaţie în cel mai scurt timp măsurile necesare asigurării atât în ţară, cât şi în străinătate a exercitării depline şi efective a dreptului de vot de către cetăţenii români", a spus Iohannis. Şeful statului a mai arătat că acest acord va fi transmis miercuri partidelor politice parlamentare. "Aştept în câteva zile un răspuns afirmativ la invitaţia mea de a semna acest acord naţional", a mai spus el. El a precizat că rezultatele referendumului arată că aproape 8 milioane de români s-au prezentat la urne, din care aproximativ 6.500.000 au răspuns cu 'Da' la ambele întrebări din domeniul justiţiei. Şeful statului a subliniat că rezultatul referendumului trebuie transpus în legislaţie. "Această prezenţă masivă la referendum şi votul covârşitor dat pentru 'Da' arată că românii nu au votat strict numai pentru aceste întrebări. Aceste răspunsuri ferme trebuie transformate în legislaţie. Românii au votat, politicienii acum trebuie să implementeze rezultatul votului şi este clar că rezultatele referendumului trebuie transformate în legislaţie. Trebuie creată legislaţia care efectiv interzice amnistia şi graţierea pentru corupţi, cum trebuie dată legislaţie pentru interzicerea ordonanţelor de urgenţă în domeniul justiţiei şi a politicii penale, precum şi extinderea dreptului de a contesta constituţionalitatea unor ordonanţe de urgenţă. Asta pare că este rezultatul referendumului. Acesta este rezultatul de bază şi trebuie să mergem mai departe şi să înţelegem importanţa politică a acestui vot din partea românilor. Românii au votat clar şi ferm împotriva abordării antieuropene promovată în campanie de PSD şi ALDE, două partide care au fost sancţionate drastic de electorat. Aşadar, românii au arătat clar că România este o ţară proeuropeană, românii sunt o naţiune proeuropeană. Acest lucru este foarte important. Trebuie ţinut cont de acest lucru şi politicienii trebuie să tragă concluzii. Noi nu am ajuns întâmplător sau din greşeală în UE. Noi, românii, am dorit să fim în UE. Asta nu reduce cu nimic suveranitatea noastră, dar şi această decizie este una suverană. Noi vrem să facem parte din acest spaţiu european care se bazează pe principii şi valori", a adăugat preşedintele. Dreptul la vot, a evidenţiat totodată Iohannis, este consacrat prin Constituţie, iar politicienii sunt obligaţi să creeze condiţiile pentru ca toţi românii să voteze. "Trebuie să creeze efectiv, nu doar teoretic posibilitatea unui vot. Tot ceea ce s-a întâmplat în străinătate se numeşte îngrădirea dreptului la vot şi este inacceptabil aşa ceva", a susţinut Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis a avut, marţi şi miercuri, consultări cu partidele şi formaţiunile parlamentare pentru stabilirea "direcţiilor de acţiune necesare punerii în aplicare a referendumului naţional din 26 mai". AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Traian Arsenescu, editor online: Irina Giurgiu)

Salut și bine ai venit.

Bun venit alături de noi.

Tip [avatar(forum sau steam)/semnătură/banner/etc]: avatar forum Text principal: Răzvan- Text secundar [usp.ro]: usp.ro Dimensiuni: 150x250 / 150x300 Stock/Render[obligatoriu]: nu o să vă dau un stock anume, doresc ceva pe tema girls Alte precizări: vă mulțumesc

Am dat apply.

Hai să vedem ce ne ascunzi.

La mulți ani cu întârziere. Topic închis.

Clubul de fotbal FC Dinamo a anunţat, luni seara, într-un comunicat de presă remis AGERPRES, numirea în funcţia de antrenor principal a lui Eugen Neagoe (51 de ani), acesta preluând postul rămas liber după rezilierea contractului cu tehnicianul Mircea Rednic. "Noul antrenor principal al echipei din Şoseaua Ştefan cel Mare este Eugen Neagoe, a anunţat directorul general al FC Dinamo Bucureşti, Bogdan Bălănescu. Ultima oară la conducerea tehnică a echipei Sepsi Sf. Gheorghe, cu care a reuşit calificarea în play-off-ul Ligii I în sezonul recent încheiat, Eugen Neagoe şi-a început cariera de antrenor în 2005. Universitatea Craiova, Pandurii Tg. Jiu, Drobeta Tr. Severin, apoi Steaua, Universitatea Craiova, prima reprezentativă a României şi Al-Ittihad (Arabia Saudită) ca antrenor secund, Aris Limassol, Nea Salamis (ambele din Cipru), Politehnica Iaşi şi Sepsi Sf. Gheorghe sunt echipele pregătite de Eugen Neagoe. Ca jucător, Eugen Neagoe a evoluat pentru Universitatea Craiova, Farul Constanţa, Vasas Budapesta, Ferencvaros, Alki Larnaca, Omonia Nicosia, Veria, Dinamo Bucureşti şi Extensiv Craiova, marcând 35 de goluri în 165 de meciuri în prima divizie a fotbalului românesc. Succes, Eugen Neagoe! Împreună pe Arena Naţională", se arată în comunicatul citat. Eugen Neagoe a strâns 58 de partide pe banca tehnică a formaţiei Sepsi Sf. Gheorghe, din 14 noiembrie 2017 până pe 2 mai 2019. El şi-a îndeplinit obiectivele în ambele sezoane, evitarea retrogradării în primul an şi calificarea în play-off, anul acesta. El a condus 31 de meciuri echipa CSM Poli Iaşi, cu care a reuşit menţinerea în prima ligă şi câştigarea play-out-ului în sezonul 2016-2017. Ca jucător, Eugen Neagoe a marcat 6 goluri în 12 meciuri pentru Dinamo în sezonul competiţional 1997-1998. FC Dinamo a reziliat, tot luni, pe cale amiabilă, contractul cu antrenorul principal Mircea Rednic după cea mai slabă clasare din istoria echipei, locul 9 în Liga I la finalul sezonului competiţional 2018-2019. Rednic fusese numit la conducerea tehnică a dinamoviştilor pe 15 octombrie 2018, după 11 etape disputate în campionat. Echipa a fost eliminată din Cupa României, două săptămâni mai târziu, a ratat calificarea în play-off-ul Ligii I la începutul acestui an şi a încheiat sezonul pe locul 9 în clasament. Dinamo a obţinut o singură victorie în ultimele cinci etape (trei egaluri şi un eşec), marcând doar într-unul din ultimele cinci meciuri. AGERPRES (AS-editor: Marius Ţone, editor online: Alexandru Cojocaru)

Fostul tenisman Ion Ţiriac şi-a depus candidatura la preşedinţia Federaţiei Române de Tenis, în timp ce actualul şef al FRT, George Cosac, vizează un post de vicepreşedinte la alegerile care vor avea loc în cadrul Adunării Generale din 19 iunie. Pentru postul de preşedinte s-au depus 6 dosare de candidatură după cum urmează: Ion Ţiriac, Ion Ţupa, Liviu Ursuleanu, Marius Vecerdea, Răzvan Itu, Ioan Cozma. De asemenea, pentru cele 4 posturi de vicepreşedinte şi-au depus candidatura următoarele persoane: George Cosac, Răzvan Itu, Alina Cercel Tecşor, Adrian Marcu, Ion Ţupa, Marius Vecerdea, Mugur Şteţ, Cătălin Micula, Constantin Stănescu, Marius Vladu, Adrian Socaciu, Silviu Matei, Ovidiu Şola, Marin Stănică, Diane Samungi Buciu, Gheorghe Iordache, Adrian Vidan, Robert Dănilă şi Bogdan Coconoiu. Cosac a declarat, marţi, pentru AGERPRES, că nu putea candida împotriva lui Ion Ţiriac. "Aşa cum am spus, dacă domnul Ţiriac doreşte să vină la federaţie, eu nu mai candidez la postul de preşedinte. Şi aşa am făcut, eu mi-am depus dosarul pentru postul de vicepreşedinte. Cei care candidează împotriva domnului Ţiriac ori sunt împinşi de la spate de cineva, ori nu realizează situaţia. Oricine are un gram de creier la el îşi dă seama ce înseamnă Ion Ţiriac, şi nu numai la noi, ci în lumea tenisului mondial", a spus el. Actualul preşedinte al FRT a explicat că la Adunarea Generală de Alegeri din 19 iunie vor avea drept de vot cei 54 de membri asociaţi (n.r. - membrii semnatari ai Actului Constitutiv al Federaţiei Române de Tenis), iar ca să se întrunească cvorumul este nevoie de prezenţa a 36 dintre aceştia. Marius Daniel Vecerdea, preşedinte al clubului Pamira Sibiu, care şi-a depus la rândul său candidatura la pentru postul de preşedinte, nu este de acord cu această situaţie, deşi la ultimele alegeri, care au avut loc în 2017, a susţinut exact contrariul. "Domnul Vecerdea s-a răzgândit. După doi ani în care ne-a dat în judecată de zeci de ori şi ne-a făcut tot felul de memorii la Ministerul Tineretului şi Sportului susţinând că la ultimele alegeri au votat şi membrii afiliaţi, acum cere exact contrariul. Acum vrea să se voteze ca în urmă cu doi ani şi ne întreabă de ce votează doar cei 54 de membri asociaţi. Eu nu mai înţeleg absolut nimic de la acest om", a afirmat George Cosac. Acesta a menţionat că pe 19 iunie, imediat după alegeri, va avea loc o altă Adunare Generală în care cei 54 de membri asociaţi vor vota acordarea de drepturi depline şi înscrierea în Actului Constitutiv al Federaţiei Române de Tenis a celorlalţi 317 membri afiliaţi. Cosac a câştigat al doilea său mandat la conducerea FRT la alegerile din 17 noiembrie 2017, fiind votat de 140 din cei 160 de membri prezenţi. Ministerul Tineretului şi Sportului nu a recunoscut alegerile, susţinând că la Adunarea Generală trebuiau să voteze doar membrii asociaţi. În consecinţă, MTS a refuzat să acorde finanţare Federaţiei Române de Tenis pe anul 2018. Cei 54 de membri asociaţi trebuiau să voteze acordarea de drepturi depline şi înscrierea în actul constitutiv a celorlalţi 317 membri afiliaţi ai Federaţiei Române de Tenis în cadrul Adunării Generale Extraordinare din 12 aprilie, dar nu s-a întrunit cvorumul necesar. Adunarea Generală de Alegeri, convocată ca urmare a solicitării a 34 de structuri sportive, semnatare ale Actului Constitutiv, este programată în 19 iunie, de la ora 11:00, la Centrul Naţional de Tenis din Capitală. Pe ordinea de zi se află alegerea preşedintelui, a celor patru vicepreşedinţi, a membrilor Comisiei de Cenzori şi a membrilor Comisiei de Apel. Conform statului, Adunarea Generala este statutar constituită şi are putere de decizie în prezenţa reprezentanţilor a două treimi din numărul total al membrilor cu drept de vot. În cazul în care nu se întruneşte cvorumul, se va convoca o noua Adunare Generală într-un termen de 30 de zile, în care hotărârile se vor lua cu jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot. Dacă nici în acest caz nu se pot lua hotărâri din cauza neîntrunirii cvorumului, se va convoca în termen de 30 de zile o nouă Adunare Generală de alegeri unde hotărârile se vor adopta cu numărul de membri afiliaţi care participă şi au drept de vot. Hotărârile Adunării Generale a FRT se iau cu majoritate jumătate plus unu (50%+1) din membrii prezenţi cu drept de vot. Pentru alegerea preşedintelui este necesara obţinerea majorităţii voturilor exprimate şi validate. Dacă după primul tur de scrutin niciun candidat nu obţine majoritatea, se va organiza al doilea tur de scrutin cu participarea primilor doi candidaţi. AGERPRES (A, AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)

Finanţatorul clubului de fotbal FCSB, Gigi Becali, a anunţat, marţi, că Bogdan Andone (44 de ani) este noul antrenor al formaţiei roş-albastre, după ce tehnicianul Edward Iordănescu a refuzat oferta. "A picat varianta Edi Iordănescu. Bogdan Andone va fi prezentat miercuri, la ora 12:00, ca antrenor principal", a declarat Gigi Becali la postul de televiziune Digi Sport. Fost jucător al formaţiilor Rapid Bucureşti, Sportul Studenţesc şi Farul Constanţa, Bogdan Andone s-a retras din activitate în 2010. Din acel sezon el a devenit secundul lui Marius Şumudică pentru 6 ani la formaţiile Rapid Bucureşti, Universitatea Cluj, Al Shaab, Concordia Chiajna şi Astra Giurgiu, cu ultima reuşind să câştige şi titlul în Liga I. Din 2016 el a devenit antrenor principal, conducând formaţiile Olimpia Satu Mare, ASU Poli Timişoara, Metaloglobus şi ACS Energeticianul. În acest an, din ianuarie şi până la sfârşitul lunii mai a fost antrenor secund la FCSB în mandatul tehnicianului Mihai Teja. Clubul FCSB a anunţat rezilierea contractului cu Mihai Teja la 21 mai. În cele aproximativ cinci luni, tehnicianul în vârstă de 40 de ani a adunat 9 victorii, 5 rezultate de egalitate şi o înfrângere, însă a ratat obiectivul stabilit, de câştigare a titlului, încheind sezonul pe locul 2 în spatele formaţiei CFR Cluj. AGERPRES (AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)

Timişoara Saracens şi-a asigurat pentru încă un sezon serviciile flankerului Vasile Rus, cel care a purtat în mai multe rânduri banderola de căpitan al echipei de rugby de pe malurile Begăi, a informat marţi gruparea bănăţeană pe pagina sa de Facebook. "Mulţumesc staff-ului tehnic şi persoanelor din managementul clubului pentru încrederea acordată de-a lungul timpului şi pentru ocazia de a rămâne la Timişoara pentru al zecelea sezon. Sunt determinat să pun umărul la revigorarea echipei, atât în teren, ori de câte ori este nevoie, cât şi împărtăşind din experienţa mea tinerilor care ne vor lua locul, pentru ca acest club şi această echipă să continue să scrie istorie pentru oraşul pe care îl reprezentăm", a declarat Vasile Rus (35 ani), cu ocazia prelungirii înţelegerii. Luni, formaţia semnase o prelungire a contractului şi cu talonerul Eugen Căpăţînă, căpitanul echipei. Timişoara Saracens, fostă campioană a României, a încheiat un sezon extrem de slab, fiind pentru prima oară când nu a reuşit să obţină niciun trofeu intern (Cupa Regelui sau Cupa României), iar în campionatul intern, SuperLiga CEC Bank, a terminat pe locul 4. Bănăţenii au participat şi în grupele Cupei Challenge sezonul trecut, unde s-au poziţionat pe ultimul loc, fiind învinşi în toate partidele disputate. Singura consolare a timişorenilor a fost aceea că mijlocaşul la deschidere Luke Samoa a ocupat primul loc în clasamentul marcatorilor în SuperLigă, reuşind 163 de puncte pe parcursul competiţiei. AGERPRES/(AS-autor: Adrian Drăguţ, editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)

CSM CSU Oradea a cucerit al doilea său titlu consecutiv de campioană naţională la baschet masculin, marţi seara, după ce a învins-o pe BC CSU Sibiu cu scorul de 75-66 (15-15, 15-12, 27-23, 18-16), în Arena Antonio Alexe din Oradea, în meciul al patrulea al finalei Ligii Naţionale. Orădenii s-au impus cu scorul general de 3-1 în finala cu CSU Sibiu, desfăşurată după sistemul cel mai bun din cinci partide. Echipa antrenată de Cristi Achim câştigase primele două partide de la Sibiu, cu 89-87 şi 64-62, după care sibienii au învins în meciul al treilea de la Oradea,m cu 71-64. CSM Oradea şi-a trecut în palmares al treilea său titlu de campioană, după cele din ediţiile 2015-2016 şi 2017-2018. ''Leii roşii'' au mai jucat o finală, pierdută, în sezonul 2013-2014. CSU Sibiu a câştigat campionatul de două ori, în 1995 şi 1999. În meciul patru al finalei, primul sfert a fost echilibrat (15-15), dar apoi gazdele au reuşit să se desprindă uşor-uşor, iar cu zece minute înainte de final conduceau cu 57-50. Orădenii şi-au menţinut avansul şi chiar şi l-au consolidat, gestionând bine finalul, după ce Sibiul a venit la cinci puncte (68-63) când mai erau 66 de secunde. Artizanii victoriei au fost Sean Barnette, care nu a fost utilizat în primele trei meciuri ale finalei, cu 18 puncte, 6 recuperări, 2 pase decisive, şi Giordan Watson 15 p, 4 rec, 4 pd. Achim i-a mai folosit pe Dragan Zekovic 13 p, 3 rec, Arturas Valeika 11 p, 1 rec, Bogdan Nicolescu 5 p, 3 rec, Kristopher Richard 4 p, 9 rec, 6 pd, Bogdan Ţîbîrnă, Tudor Fometescu 1 rec, Muhamed Pasalic 4 p, 1 rec, Nikola Markovic 5 p, 1 rec, 5 pd. Pentru CSU Sibiu, echipă antrenată de Dan Fleşeriu, au jucat Monyea Pratt 15 p, 7 rec, 2 pd, Lucas Tohătan 7 p, 1 rec, Kevin Hardy 8 p, 6 rec, 1 pd, Randal Falker 8 p, 10 rec, 2 pd, Isaiah Philmore 8 p, 8 rec, 1 pd, Mirel Dragoste 3 p, 1 rec, Aurelian Gavriloaia 2 p, Christopher Cooper Williams 3 p, 4 rec, 2 pd, Justas Tamulis 12 p, 1 rec. AGERPRES (AS-editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)

Peste 40 de pacienţi cu boala Fabry au fost diagnosticaţi în România până în prezent, dar conform prevalenţei, ar trebui să poată fi depistate peste 200 de cazuri, afirmă conf. dr. Ruxandra Jurcuţ, coordonatorul Centrului de Expertiză pentru Boli Cardiovasculare Genetice Rare, de la Institutul "Prof.dr. C.C. Iliescu". "Boala Fabry face parte din familia bolilor rare, cu o prevalenţă raportată pe diverse serii de cazuri între 1/40.000 şi 1/100.000. (...) În România sunt diagnosticate până acum peste 40 de cazuri, dar conform prevalenţei, ar trebui să poată fi depistate peste 200 de cazuri, deci suntem încă la începutul cunoaşterii şi identificării acestei boli la noi în ţară. (...) Tocmai de aceea se dezvoltă peste tot în lume centre de expertiză pentru bolile rare. Ele au la bază un centru de referinţă 'terţiar', către care astfel de pacienţi sunt trimişi, cum este Centrul de Expertiză pentru Boli Cardiovasculare Genetice Rare din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu". Acest centru are deja experienţă în stabilirea diagnosticului, în rafinarea acestuia prin colaborare interdisciplinară (în cazul bolii Fabry cu nefrologi, neurologi, oftalmologi etc.), în stabilirea unui plan de urmărire şi tratament. În centrul nostru au fost direct examinaţi cea mai mare parte dintre pacienţii cu boala Fabry din România şi s-a stabilit diagnosticul de boala Fabry la mai mulţi pacienţi cu afectare cardiacă", declară medicul, citată într-un comunicat de presă. Ruxandra Jurcuţ spune că pentru a veni în sprijinul pacienţilor cu boala Fabry, a conceput un ghid pentru înţelegerea celor mai importante aspecte legate de această patologie, care poate fi accesat site-ul pe www.ghidulpacientului.ro. "După îndelungi cercetări şi vizite medicale, după ani de zile de beznă, am ajuns, cu ajutorul unor oameni cu adevărat minunaţi şi dedicaţi profesiei de medic, la un diagnostic de certitudine. Ulterior, m-am confruntat cu lipsa de cunoaştere în ceea ce priveşte patologia Fabry, a multor factori implicaţi în buna funcţionalitate pentru ca tratarea mea să fie fără niciun obstacol. Aceste obstacole m-au ambiţionat şi am conştientizat cât de mult are nevoie un pacient Fabry de apartenenţa la o organizaţie. De aici s-a născut ideea de înfiinţare a unei asociaţii prin care să pot ajuta şi alţi oameni ca mine", susţine preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Boala Fabry din România, Alexandru Tcaciuc. Asociaţia Pacienţilor cu Boala Fabry din România va fi lansată miercuri pentru publicul larg din România. A fost înfiinţată cu scopul de a oferi pacienţilor şi familiilor lor acces la informaţii generale despre boala Fabry şi de a promova conştientizarea şi recunoaşterea acestei boli rare la noi. Prin intermediul site-ului www.fabryromania.ro, este promovat schimbul de informaţii între persoanele afectate. De asemenea, pacienţii vor găsi acces uşor la informaţiile medicale şi vor ajuta medicii să monitorizeze această boală rară. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)

Marcel Lepa, ucigaşul poliţistului Cristian Amariei, a fost capturat de către poliţişti, marţi dimineaţa, în localitatea timişeană Remetea Mare, în urma activităţilor informativ-operative desfăşurate, anunţă surse judiciare. Criminalul a fost luat prin surprindere, într-o locuinţă la care oamenii legii au descins luni, după informaţii potrivit cărora pe acolo ar fi trecut în noaptea de duminică spre luni. De această dată, el nu a mai avut timp să folosească armamentul din dotare. Bărbatul prezintă plăgi prin împuşcare care datează, cel mai probabil, de duminică, motiv pentru care s-a solicitat intervenţia ambulanţei pentru a fi transportat la spital. AGERPRES / (AS - autor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Adrian Dădârlat)

Premierul Viorica Dăncilă a precizat marţi că a avut întâlniri la Bruxelles cu preşedintele şi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene pe tema situaţiei actuale din Guvern şi din PSD şi a reluării discuţiilor, punctual, cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). "Am avut discuţii atât cu preşedintele Comisiei Europene, cât şi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, am discutat despre situaţia de acum, atât la guvernare, cât şi în calitatea de preşedinte interimar al PSD. Am reiterat ce am spus de la preluarea Preşedinţiei interimare (a Consiliului UE - n.r.), şi anume că nu vor fi ordonanţe de urgenţă pe Justiţie, că această discuţie pe Justiţie pentru noi nu mai există, că ţinem ca efectiv Justiţia să fie independentă, vrem statul de drept şi în acelaşi timp respectate drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Am spus că vrem să conlucrăm cu Comisia Europeană, că vrem să avem discuţii despre viitorul comisar european şi mai ales despre portofoliul pe care îl vom avea în viitoarea Comisie Europeană. Am găsit multă deschidere, am discutat şi despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare, unde vrem să reluăm discuţiile punctual, pentru că aşa cum ştim, sunt puncte în MCV care trebuie discutate, pe care vedem cum le putem implementa, dar sunt şi puncte pe care nu le putem implementa pentru că ele sunt în contradicţie cu Constituţia României. Vom avea o discuţie tehnică, o discuţie aplicată, astfel încât să mergem cu paşi rapizi spre ridicarea acestui mecanism pentru România", a declarat premierul la Antena 3. Ea a adăugat că a reiterat "aparteneţa noastră europeană şi faptul că suntem profund ataşaţi valorilor europene" şi că locul României este în marea familie europeană. Dăncilă a menţionat că Frans Timmermans nu a mai vorbit despre activarea Articolului 7 din Tratatul UE. "Nu a fost adus acest subiect în discuţie. Dimpotrivă, s-a vorbit despre unitatea în cadrul construcţiei europene, s-a discutat punctual despre aspecte privind viitoarea Comisie Europeană, nu a mai venit din partea prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, nicio ameninţare la adresa României. Lucrurile s-au schimbat, trebuie să intrăm pe un făgaş normal, iar normalitate înseamnă discuţii, dialog deschis, dialog constructiv, în a apăra şi poziţia României, dar, în acelaşi timp, de a nu veni în contradicţie cu principiile europene. Cred că putem să păstrăm acest echilibru şi cred că în următoarea perioadă vom continua dialogul atât cu Comisia Europeană, dar şi cu socialiştii europeni", a spus premierul. AGERPRES/(A - autor: Dana Piciu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)

Prevederea potrivit căreia mandatul şefului Statului Major al Apărării se poate prelungi de către preşedintele României cu până la un an este neconstituţională, au decis, marţi, judecătorii Curţii Constituţionale. CCR a stabilit că sintagma 'cu posibilitatea de prelungire cu până la un an' din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională. În procesul în care Ministerul Apărării Naţionale solicita anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din legea de organizare şi funcţionare a MApN. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: "Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an". "În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma 'cu posibilitatea de prelungire cu până la un an' din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională", precizează CCR într-un comunicat. Curtea a reţinut că sintagma menţionată este lipsită de claritate şi încalcă astfel dispoziţiile art. 1 alin.(5) din Constituţie, întrucât nu prevede condiţiile şi procedura de urmat pentru prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională. În martie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din legea de organizare şi funcţionare a MApN, în cadrul procesului în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă. Sesizarea a fost invocată din oficiu de către judecătorul care se ocupa de acest caz, Silviu Barbu, la un termen anterior al procesului, făcând trimitere la mai multe articole din Constituţie privind la rolul şi atribuţiile preşedintelui (art. 80, 92, 94, 100), raportul şefului statului cu Guvernul, dar şi textele constituţionale privind forţele armate şi CSAT. Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării. Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018. Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'". Pe 10 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. Iniţial, pe 31 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea MApN şi a suspendat decretul semnat de Iohannis. Preşedintele a făcut recurs la Instanţa supremă şi a câştigat în final procesul cu Ministerul Apărării. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, editori online: Adrian Dădârlat, Simona Aruştei)

Curtea Constituţională a României a stabilit, marţi, data de 12 iunie ca termen pentru validarea rezultatelor referendumului pentru Justiţie din 26 mai. Potrivit art. 146 lit. i) din Constituţie, CCR "veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia". De asemenea, art. 46, 47 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevede că plenul CCR decide, cu o majoritate de două treimi, asupra valabilităţii referendumului. Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial, hotărârea se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună. Biroul Electoral Central a anunţat, luni, rezultatele finale ale referendumului din 26 mai. La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.459.383, în timp ce pentru "nu" au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530. La întrebarea a doua, privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.477.865, iar pentru "nu" - 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)

Contra total, nu înțeleg propunerea.

Salutări,

Foarte bune propuneri, eu unul sunt de acord.

Hai că îți dau un pro pentru că avem nevoie de colegi.

Salut.

Bun venit alături de noi.