În vara acestui an, am aruncat o privire amănunțită la implementarea GeForce RTX 4080 SUPER oferită de GIGABYTE, concluzionând că o asemenea soluție era capabilă să ruleze cele mai pretențioase jocuri în rezoluție 4K, fără niciun fel de compromis de ordin vizual. Jumătate de an reprezintă însă o perioadă destul de lunga atât în ceea ce privește tehnologia, cât și când vine vorba despre jocurile noi care o pun în valoare. Astfel, am hotărât să “mai dăm o tură” cu GIGABYTE GeForce RTX 4080 SUPER AERO OC, de această dată concentrându-ne pe câteva dintre cele mai recente titluri AAA lansate pentru PC. Ne-am oprit asupra a patru jocuri recente, foarte așteptate și jucate de toți gamerii împătimiți: Call of Duty: Black Ops 6, continuarea celei mai populare serii de first person shootere; Dragon Age: The Veilguard, cel mai recent RPG al studioului BioWare; STALKER 2: Heart of Chornobyl, hibridul shooter-RPG așteptat de ani de zile și în sfârșit lansat de ucrainenii de la GSC Game World; Indiana Jones and the Great Circle, o nouă aventură a lui Indy, de aceasta dată prezentată din perspectivă first person de către Machine Games, producătorii recentelor jocuri Wolfenstein. Ce au în comun toate aceste titluri? Pe lângă faptul că sunt jocuri AAA, construite cu bugete impresionante la cele mai înalte standarde, toate patru oferă suport pentru unele dintre cele mai populare tehnologii grafice ale momentului, fie că vorbim despre efecte redate cu Ray Tracing, tehnici de reconstrucție si upscaling moderne precum DLSS, antialiasing realizat cu ajutorul AI-ului (DLAA) sau reducerea nedoritului input lag (prin NVIDIA Reflex). GIGABYTE GeForce RTX 4080 SUPER AERO OC are la bază cipul GeForce RTX 4080 SUPER de la NVIDIA, dar este echipat cu soluția performantă de răcire Windforce. Placa este răcită cu ajutorul a nu mai puțin de trei ventilatoare striate cu diametrul de 110mm care se rotesc în direcții diferite, iar o suprafață de cupru face contact direct cu GPU-ul pentru a disipa căldura cât mai eficient prin intermediul a nouă conducte, la rândul lor construite din cupru. Iar sufixul OC simbolizează utilizarea unor frecvente crescute față de cele implicite sugerate de NVIDIA: mai exact, cele 10240 de nuclee CUDA pot atinge o frecvență maximă de 2595 MHz, față de 2550 MHz pe alte modele. Iar cei 16 GB de memorie video de tip GDDR6X, tactați la 2,3 GHz, ar trebui să fie suficienți pentru orice joc modern. Avem de-a face totuși cu o placă destul de voluminoasă, care ocupă nu mai puțin de patru slot-uri în carcasă, și care are nevoie, pentru o bună funcționare, de o sursă de minimum 850W, după specificațiile producătorului. Construcția este însă ireproșabilă, solidă, cu o placă metalică care acoperă partea din spate a PCB-ului și un bracket împotriva nedoritului proces de sagging inclus în pachet. Mai mult, GIGABYTE oferă până la patru ani de garanție pentru acest produs, dacă îl înregistrați pe site-ul lor. Marele avantaj al acestei plăci este însă arhitectura sa Ada Lovelace, care oferă suport nativ pentru toate tehnologiile amintite mai devreme: Ray Tracing (ce face posibile efecte mult mai realiste de reflexii, umbre sau iluminare globală) și Path Tracing (o variantă mai avansată și completă de RT, la care NVIDIA se referă drept “Full Ray Tracing”), DLSS și DLAA, bazate pe AI, cu Frame Generation și Ray Reconstruction, dar și NVIDIA Reflex. Efectele spectaculoase reproduse cu Ray Tracing sau Path Tracing necesită o putere de calcul brută ieșită din comun, aici intrând în scenă DLSS (Deep Learning Super Sampling), probabil cea mai importantă inovație adusă de NVIDIA în domeniul gaming-ului din ultimii ani. Este vorba despre o tehnologie de upscaling și reconstrucție bazate pe AI, care pleacă de la un principiu simplu: imaginea de bază este renderizată la o rezoluție internă scăzută, pentru a asigura performanță optimă chiar și atunci când este folosit Ray/Path Tracing. Rezultatul final este însă reconstruit, cât mai fidel posibil, cu ajutorul inteligenței artificiale, în rezoluția de afișare dorită. Astfel, se obține și o imagine finală de foarte bună calitate, cât și performanța necesară pentru a susține framerate-urile fluente dorite de toți gamerii. De-a lungul anilor, DLSS a trecut prin mai multe generații, fiecare aducând câte ceva nou: Frame Generation: În acest caz, nu doar cadrele renderizate intern sunt reconstruite cu ajutorul inteligenței artificiale, ci AI-ul generează în întregime cadre intermediare, care asigură o desfășurare și mai fluentă a jocului. Sporul de performanță poate fi și dublu, însă, câteodată, această generare de cadre cu AI poate avea ca efect nedorit apariția input lag-ului. Aici intră în scenă NVIDIA Reflex, care elimină acest neajuns. Ray Reconstruction: Una dintre etapele vitale ale renderizării efectelor de Ray/Path Tracing, denoiser-ul, este înlocuită cu o variantă asistată de AI, activarea acestei opțiuni în jocurile care oferă suport având ca rezultat o creștere a calității imaginii atunci când sunt folosite efecte intense bazate pe Ray Tracing, cum ar fi reflexiile ray-traced. DLAA (Deep Learning Anti Aliasing): DLSS a avut mereu mai multe trepte calitative, care reprezentau rezoluția internă a imaginii căreia îi erau aplicate tehnicile de reconstrucție cu AI. Spre exemplu, pentru o imagine finală 4K, renderizarea internă se realiza la 1440p pentru presetul DLSS Quality. DLAA urcă nivelul calitativ și mai sus, renunțând la renderizarea în rezoluție inferioară: imaginea este calculată direct în rezoluția finală, iar apoi îi este aplicat procesul de antialiasing asistat de AI (fără reconstrucție).   Configurația de test, ultra-wide la putere   Pentru a menține paritatea cu testele realizate în vara acestui an, am folosit aceeași configurație de test, cuplată cu placa GIGABYTE GeForce RTX 4080 SUPER AERO OC. O modificare a venit totuși în privința display-ului utilizat, de această dată un monitor ultra-wide cu diagonala de 34” si rezoluție de 3440×1440. Am avut mai multe argumente în favoarea utilizării unui astfel de monitor: aspectul ultra-wide 21:9 este din ce în ce mai popular în rândurile gamerilor de PC, oferind o perspectivă extinsă asupra jocurilor moderne, fie că este vorba despre un field-of-view crescut în shootere, fie că aducem în discuție afișarea unei porțiuni mai generoase din hartă, într-un joc de strategie, spre exemplu. Toate titlurile moderne oferă suport nativ pentru astfel de afișaje în ziua de astăzi, iar rezoluția de 3440×1440 necesită și un nivel de performanță mai accesibil decât 4K (3840×2160), dar și calitativ mai ridicat decât 1440p (2560×1440). Procesor: AMD Ryzen 9 5900X 12-core Placă de bază: GIGABYTE B550 GAMING X V2 Memorie RAM: 32GB DDR4 3200MHz Stocare: NVMe SSD 1 TB Pe acest sistem am folosit Windows 11 64-bit, adus la zi în ceea ce privește update-urile disponibile din partea Microsoft, cât și driverele Game Ready oferite de NVIDIA. Toate titlurile selectate beneficiază de driveri optimizați din partea celor de la NVIDIA. Am urmărit împingerea detaliilor tuturor jocurilor selectate cât mai aproape de limitele lor maxime, precum și aportul pe care tehnologiile utilizate (Ray Tracing, DLSS etc.) îl au în obținerea unor framerate-uri ideale în aceste condiții (constant peste 60 de cadre pe secundă).   Jocuri   Call of Duty: Black Ops 6 Call of Duty: Black Ops 6 vine să spele păcatele precedentelor două titluri din serie, echipele de la Activision, Treyarch și Raven Software unindu-și forțele pentru a realiza unul dintre cele mai coerente și bogate în conținut jocuri Call of Duty din ultimii ani. Și poate cea mai reușită campanie single player dintr-un joc Call of Duty de mulți ani încoace. Din fericire, și optimizarea lui Black Ops 6 este una de calitate, cu rezultate excelente pe un GeForce RTX 4080 SUPER. Mai exact, cu toate detaliile împinse la maximum și DLAA activat, nici măcar nu a mai fost nevoie de pornirea Frame Generation pentru a obține condiții de joacă excelente: Black Ops 6 a rulat cu un framerate de 70-90 fps chiar și în cele mai solicitante scenarii, cu o calitate a imaginii excelentă grație funcției DLAA. Pentru cine dorește să împingă performanța și mai mult, fără să renunțe la nivelul calitativ maxim, poate fi activat Frame Generation, performanța urcând astfel la 100-130 fps în scenele foarte aglomerate, cu schimburi de focuri intense, efecte dese de ceață și fum etc. În acest scenariu însă, să vă asigurați că porniți și NVIDIA Reflex, pentru a diminua eventualul input lag. În ambele cazuri (cu sau fără Frame Generation), Call of Duty: Black Ops 6 a rulat impecabil, singura problema fiind necesitatea de a activa DLAA la fiecare repornire a sa (un bug al jocului, cel mai probabil).     Dragon Age: The Veilguard Cu absolut toate detaliile urcate la maximum, ba chiar peste ce oferă presetul grafic maxim, inclusiv tot ce ține de Ray Tracing (și Ultra Ray Tracing), DLSS setat pe presetul Quality și Frame Generation pornit, acompaniat de NVIDIA Reflex, noul Dragon Age rulează impecabil pe pe un GeForce RTX 4080 SUPER, între 110 și 130 fps chiar și în zonele deschise ale jocului. Ca un experiment, am încercat și fără Frame Generation însă rezultatele au scăzut semnificativ, chiar și sub 60 de cadre pe secundă în anumite instanțe. Astfel, în The Veilguard, Frame Generation reprezintă ingredientul minune, care, acompaniat de Reflex, dublează performanța și asigură o experiență de joc foarte fluentă.     STALKER 2: Heart of Chornobyl Sincer, mă așteptam ca recentul titlu al celor de la GSC Game World să ridice cele mai mari probleme în acest test, versiunea inițială oferită spre review înainte de lansare fiind puțin spus instabilă în ceea ce privește optimizarea și finisarea. Din fericire, cel mai recent update pare că a rezolvat mare parte dintre aceste probleme, iar STALKER 2: Heart of Chornobyl nu mai necesită cine știe ce săpături arheologice în meniul său de setări grafice pentru a funcționa adecvat. Totuși, trebuie avut în vedere un aspect important atunci când rulați STALKER 2: Heart of Chornobyl. Momentan, cei de la GSC Game World au optat să nu introducă suport hardware pentru Ray Tracing în joc, bazându-se totuși pe o implementare software a subsistemului Lumen din Unreal Engine 5. Mai pe înțelesul tuturor, STALKER 2 are o formă de Ray Tracing mai primitivă, însă executată în software (adică de către procesor) și nu la fel de arătoasă pe cât ar putea fi dacă ar fi fost accelerată hardware (adică direct de către placa video). Totuși, producătorii au ales să se bazeze mai întâi pe această variantă, să o optimizeze cât mai bine, urmând ca, în viitor, să facă eventualul pas către Ray Tracing accelerat hardware. Astfel, jocul pune un accent deosebit pe utilizarea intensă a procesorului. Din fericire, componente precum Frame Generation au fost gândite tocmai pentru a putea conferi sporuri de performanță din partea hardware-ului plăcii video, în timp ce procesorul este „stresat” de alte sarcini. Mai exact, pentru a atinge nivelul calitativ maxim pe un GeForce RTX 4080 SUPER, cu toate opțiunile vizuale setate de presetul Epic, DLAA activat, asigurați-vă că ați pornit Frame Generation. Framerate-ul va fi în continuare destul de variabil, oscilând între 60 și 100+ fps, însă plăcut de jucat și fără mari probleme. Ce-i drept, în câteva secvențe cinematice, performanța va mai scădea și sub 60fps, însă acestea nu afectează deloc gameplay-ul propriu-zis. Atât de mult m-a impresionat acest recent update al jocului, încât abia aștept să termin cu acest test și să mă întorc în zona de excludere din STALKER 2.     Indiana Jones and the Great Circle Indiana Jones and the Great Circle este cel mai recent titlu din lista selectată pentru acest test. Și, ca mai orice joc recent abia apărut, creația celor de la Bethesda și Machine Games suferă de pe urma câtorva probleme de optimizare, în special atunci când sunt activate proaspăt adăugatele opțiuni de Path Tracing (Full Ray Tracing). Spre exemplu, cu absolut totul activat, Path Tracing urcat la cea mai înaltă treaptă calitativă, DLSS setat pe profilul Quality, am obținut un framerate mediu de aproximativ 50 fps. Cuplat cu faptul că avem de-a face cu un joc single player și cu un display compatibil GSYNC/VRR, acest nivel de performanță ar putea fi considerat suficient. Pasul logic ar fi activarea Frame Generation, care în combinație cu setările de mai sus, ar trebui să asigure gameplay la peste 60 de cadre pe secundă. Totuși, ceva este serios în neregulă cu implementarea FG din acest joc în acest moment, activarea acestei opțiuni concomitent cu Path Tracing ducând la apariția unor artefacte vizuale deranjante pe muchiile laterale ale ecranului, precum și la performanță mai scăzută decât atunci când este oprită. Așadar, până la un eventual update care să rezolve această problemă, uitați de combinația Path Tracing + Frame Generation în Indiana Jones and the Great Circle. În aceste condiții, dacă urmăriți depășirea pragului de 60 de cadre pe secundă, aveți alte opțiuni. Spre exemplu, comutarea presetului DLSS pe Balanced aduce performanța prin acea zonă, existând în continuare unele scăderi. Abia alegerea preset-ului Auto pentru DLSS asigură un gameplay în întregime fluent, cu un framerate mediu de aproximativ 70 fps. Alternativ, DLSS poate fi păstrat pe Quality, însă scăzută cu o treaptă calitatea opțiunii Path Tracing (High în loc de Full Ray Tracing, care dezactivează efectul RT Indirect Illumination): va rezulta tot o performanță medie în jur de 70 fps. Din păcate, în acest titlu, combinația de setări maxime, Path Tracing și DLAA (în loc de DLSS) duce la framerate-uri inutilizabile. Dacă doriți totuși precizia DLAA, va trebui să renunțați la Path Tracing, jocul rulând astfel la peste 100 fps. În acest caz, singura opțiune dependentă de Ray Tracing care va rămâne activă este iluminarea globală, care nu poate fi dezactivată. Tot în această situație, fără Path Tracing, activarea Frame Generation pare să funcționeze corect, livrând framerate-uri ce pot depăși 130 fps. Și în cazul lui Indiana Jones and the Great Circle mă aștept ca producătorii sa lanseze un update care sa corecteze problemele cu Frame Generation, permițând rularea jocului cu o performanta mult mai mare atunci când Path Tracing rămâne activat. De asemenea, a fost confirmată și o viitoare implementare pentru Ray Reconstruction într-o actualizare viitoare.   Concluzie În ciuda stadiului relativ nefinisat în care au fost lansate câteva dintre jocurile AAA recente, GIGABYTE GeForce RTX 4080 SUPER AERO OC continuă să ofere performanță mai mult decât satisfăcătoare în aceste titluri, permițând concomitent și împingerea nivelului grafic cât mai aproape de maximum. Modelul GIGABYTE GeForce RTX 4080 SUPER AERO OC 16G este disponibil acum și dispune de 3 + 1 ani de garanție (un an suplimentar de garanție este oferit dacă înregistrați produsul pe site-ul producătorului). Dacă sunteți în căutarea unor altor soluții din seria RTX 4000 de la GIGABYTE, oferta din acest moment de la PC Garage vă stă la dispoziție. Sursa: go4games

În timp ce vânzările de PC-uri nu au impresionat în ultimii doi ani, afectate fiind de cererea aflată în scădere după perioada pandemiei, de inflație și de problemele de disponibilitate a anumitor componente, piața PC-urilor dedicate pentru gaming crește constant. Pe parcursul anului 2024, gamerii de pe tot globul au cheltuit 59 de miliarde de dolari pe computerele desktop și laptop-urile pentru gaming, cu 3,6% mai mult decât în 2023. Piața PC-urilor de gaming a ajuns astfel la o cincime din totalul PC-urilor comercializate în 2024. Astfel, în timp ce, per ansamblu, piața PC-urilor rămâne oarecum în urmă, sub vârfurile atinse în 2021, segmentul vânzărilor PC-urilor de gaming a luat un avânt considerabil. Conform datelor furnizat de agenția Statista, piața PC-urilor de gaming va continua să crească și în 2025 (de două ori mai repede decât cea a tuturor PC-urilor) și va atinge o valoare totală de 62 de miliarde de dolari. Ne așteptăm la cinci ani de creștere continuă în acest domeniu Câteva motive pot fi invocate datorită cărora vânzările PC-urilor de gaming continuă să crească, în timp ce piața totală a computerelor nu reușește această performanță. Spre exemplu, comunitatea de gameri de PC se află în continuă creștere, inclusiv cea a publicului interesat de evenimentele eSports, cererea pentru computerele de gaming păstrându-se ridicată chiar și atunci când interesul pentru PC-urile tradiționale a început să scadă. Iar implementarea rapidă a tehnologiilor moderne, precum Ray Tracing, AR (augmented reality), VR (virtual reality) sau AI (inteligență artificială), a ajutat la creșterea vânzărilor din acest segment, gamerii reprezentând unul dintre cele mai doritoare de upgrade-uri segmente ale publicului. Mai mult, acest gen de dispozitive nu se adresează doar consumatorilor de jocuri video. Foarte mulți creatori de conținut, streameri și persoane care au nevoie de putere de procesare crescută utilizează astfel de PC “de gaming”. Drept rezultat, chiar dacă cererea globală de PC-uri “tradiționale” s-a aflat într-o continuă scădere pe parcursul anilor 2023-2024, vânzările de PC-uri de gaming au continuat să crească. În 2024, peste 59 de miliarde de dolari au fost cheltuite pe configurații desktop și laptop de gaming, cu 3,6% mai mult decât în 2023, care, la rândul său, înregistrase o creștere cu 1,1% față de 2022. Agenția Statista estimează că această sumă va crește cu nu mai puțin de 5,3% în 2025 și va atinge valoarea de 62 de miliarde de dolari. Mai mult, se estimează că piața PC-urilor de gaming va continua să crească constant în următorii cinci ani, urmând să atingă venituri de peste 75,5 miliarde de dolari până la sfârșitul acestei decade.   Laptop-urile de gaming rămân cele mai populare Cele mai mari creșteri sunt așteptate din segmentul laptop-urilor de gaming: Statista se așteaptă ca gamerii se cheltuie 33,8 miliarde de dolari pe astfel de dispozitive în 2025, cu 7% mai mult decât au făcut-o în 2024. Întregul segment al laptop-urilor de gaming ar urma să crească, în medie, cu 6% anual, cu venituri estimate de 43 de miliarde de dolari până la sfârșitul acestei decade. PC-urile desktop de gaming vor crește, dar nu la fel de rapid: se estimează că vânzările acestui segment vor atinge 28,5 miliarde de dolari în 2025 și până la 32,5 miliarde de dolari în 2029. Agenția Statista se așteaptă ca numărul total de utilizatori ai PC-urilor de gaming să crească, de la 136 de milioane în 2024, la aproape 140 de milioane în 2025, și până la peste 156 de milioane în următorii cinci ani. https://infogram.com/gaming-pc-sales-in-2025-1hxj48mve5dl52v   Sursa: Betideas.com  

În ultima vreme, a devenit destul de costisitor să fii gamer pe PC, componentele de calitate, care să-ți permită să urci detaliile la maximum în cele mai pretențioase jocuri, fiind destul de scumpe. În special plăcile video, segment pe care pandemia pare să-l fi schimbat pentru totdeauna. Și, dacă până acum ne-am menținut în „tabăra verde”, unde, trebuie să recunoaștem, preturile sunt foarte ridicate, a venit vremea să prezentăm și una dintre cele mai interesante soluții video de la AMD: Radeon RX 7800 XT, în implementarea GAMING OC cu 16 GB de memorie video a celor de la GIGABYTE. De ce cataloghez această placă drept „interesantă”? Simplu, modelul Radeon RX 7800 XT promite performanță 1440p (2560×1440) de invidiat, la un preț semnificativ sub 3000 lei, depășind astfel, cel puțin din punctul de vedere al raportului performanță / preț, ofertele mai costisitoare de la concurență. Vom ajunge imediat și la comportamentul efectiv al plăcii în jocuri video. Până atunci însă, câteva cuvinte despre…   Implementarea GIGABYTE AMD Radeon RX 7800 XT GAMING OC 16GB Un mare avantaj pe care modelele AMD Radeon RX 7800 XT îl oferă față de concurență este legat de cantitatea de memorie video inclusă de producător. Cu 16 GB de memorie tip GDDR6, care beneficiază de o lățime de bandă de 256 bit, o astfel de placă video este mai pregătită pentru titlurile moderne, care încep să necesite din ce în ce mai multă memorie video, decât ar fi ofertele din aceeași gamă de performanță a concurenței. Drept exemplu foarte recent, Indiana Jones and the Great Circle nici măcar nu permite afișarea efectelor de Ray Tracing (sau a opțiunilor aferente acestora) dacă placa video pe care este rulat nu include un minim de memorie RAM, indiferent de performanța cipului acesteia. Evident, cu un RX 7800 XT nu vă veți lovi de asemenea limitări. De asemenea, fiind vorba despre un model marcat OC, soluția GIGABYTE beneficiază de overclocking din fabrică, cu un cip care poate urca, în modul Boost, până la frecvența de 2565 MHz (față de cea implicită de 2430 MHz). Sporul de performanță este posibil grație soluției de răcire Windforce, specifică produselor GIGABYTE, implementarea de față beneficiind de trei ventilatoare cu diametrul de 90 mm și pale striate, care se rotesc în direcții diferite, nu mai puțin de 7 heat pipe-uri din cupru și un radiator de cupru de dimensiuni apreciabile, plasat în contact direct cu cipul plăcii, pentru a disipa căldura cât mai eficient. Pentru un „look” cât mai premium, placa beneficiază și de protecție metalică pe partea din spate a PCB-ului, precum și de un logo iluminat RGB pe partea sa laterală. În privința conectivității, avem parte de patru ieșiri video, două de tip DisplayPort 2.1 și încă două de tip HDMI 2.1. Pentru utilizarea acestui model, GIGABYTE recomandă o sursă cu puterea de 700 W sau mai ridicată, alimentarea fiind realizată prin intermediul a doi conectori PCI-E de 8 pini. Dimensiunile sunt 302x130x56 mm, ce ar trebui să încapă în majoritatea carcaselor ATX disponibile, încă un argument în favoarea unui eventual upgrade rapid de la o placă video mai veche. Facilități software AMD pentru gaming În trecut, circulau tot felul de legende urbane legate de stabilitatea și optimizarea driverilor dedicați plăcilor AMD. Din fericire, mare parte dintre aceste neajunsuri au fost corectate acum, producătorul având obiceiul de a lansa update-uri frecvente pentru suita de driveri Adrenaline necesari pentru plăcile video precum 7800 XT. Și, odată cu apariția acestor versiuni moderne de driveri, avem parte și de numeroase facilități pe care AMD le oferă special pentru îmbunătățirea experienței în jocuri. Grupate sub denumirea generală de AMD HYPR-RX, aici se regăsesc funcții precum AMD Radeon Anti-Lag (pentru eliminarea latenței), AMD Fluid Motion Frames 2 (generare de cadre suplimentare pentru performanță sporită), AMD Radeon Super Resolution (upsampling și reconstrucție de la rezoluții inferioare pentru sporirea performanței în jocurile fără suport nativ pentru FSR), AMD Radeon Boost (scăderea automată a rezoluției pentru a menține performanța în anumite titluri DX11/12) și AMD FidelityFX Super Resolution (cunoscut și drept FSR, este tehnica de upscaling/reconstrucție promovată de AMD ca alternativă universală la DLSS-ul de la NVIDIA). Deși activarea întregii suite HYPR-RX poate chiar dubla performanța în anumite jocuri (conform spuselor AMD), vă recomand să mențineți aceste funcții dezactivate și să le activați, rând pe rând, în titlurile care ofertă suport nativ pentru ele (cele în meniurile cărora găsiți opțiuni pentru FSR, spre exemplu). Configurația de test   Pentru testarea modelului GIGABYTE AMD Radeon RX 7800 XT GAMING OC 16GB, am folosit configurația de mai jos, scopul fiind obținerea unor framerate-uri care să asigure o experiență de gaming de calitate în rezoluția 1440p (2560×1440), fără a sacrifica nivelurile vizuale ale jocurilor. Mai mult, acolo unde a fost posibil, nu am ezitat să activăm și efectele Ray Tracing (este de notorietate faptul că suportul AMD pentru RT nu este nici pe departe la fel de robust precum cel oferit de principala concurență). Procesor: AMD Ryzen 9 5900X 12-core Placă de bază: GIGABYTE B550 GAMING X V2 Memorie RAM: 32GB DDR4 3200MHz Stocare: NVMe SSD 1 TB Pe acest sistem am folosit Windows 11 64-bit, adus la zi în ceea ce privește update-urile disponibile din partea Microsoft, cât și driverele AMD Software: Adrenalin Edition. Configurației de mai sus i-am adăugat un monitor de gaming GIGABYTE M27Q X, oferit de producător special pentru acest test. Este un model de top pentru gameri, cu diagonala ecranului de 27”, panou IPS cu rezoluție nativă 2560×1440 (perfectă pentru scopul testului nostru), rată de refresh ce poate urca până la 240 Hz (care poate acomoda framerate-uri foarte ridicate, în special în jocuri de tip eSports, mai puțin solicitante), dar și suport DisplayHDR 400 și FeeSync (pentru activarea VRR, în caz de necesitate). Nu voi insista foarte mult asupra performanței în benchmark-uri sintetice, precum 3D Mark, deși se pot distinge anumite tendințe și în privința acestui subiect: mai exact, cu cât API-ul utilizat este mai vechi (DX11, în loc de DX 12, spre exemplu), cu atât sporul de performanță oferit de 7800 XT GAMING OC față de modelele echivalente ale concurenței este mai mare. Și în DX 12 lucrurile stau bine, însă, pe măsură ce se trece la Ray Tracing, balanța se va înclina în cealaltă direcție. Cu alte cuvinte, cam tot ce înseamnă joc compatibil DirectX 11 sau 12, redat în întregime prin rasterizare, ar trebui să ruleze excelent. Iar în titlurile DX12 cu suport RT, performanța va varia în funcție de „greutatea” implementării RT: jocuri cu Ray Tracing subtil, cum ar fi Resident Evil Village, nu vor întâmpina probleme majore, în timp ce în titluri precum Cyberpunk 2077 penalitățile de performanță se vor resimți mai puternic odată cu activarea RT. În privința jocurilor competitive de tip eSports, cum ar fi Counter-Strike 2, Valorant, League of Legends sau Dota 2, nu ar trebui să vă faceți niciun fel de probleme: 7800 XT este capabil să le ruleze câteodată și la sute de cadre pe secundă, singura limită fiind rata de refresh a monitorului pe care îl utilizați. Trecând însă la „jocuri serioase”, am ales câteva titluri pentru a „stresa” cât mai mult Radeon-ul 7800 XT oferit de GIGABYTE. Spre exemplu, Avatar: Frontiers of Pandora utilizează o versiune actualizată a motorului grafic Snowdrop, care integrează Ray Tracing, fără posibilitatea de a opri complet această funcție. O provocare în plus, cum s-ar spune. Pe preset-ul grafic Ultra, în rezoluție 1440p, s-a obținut un framerate jucabil, de aproximativ 60 fps. Pentru a profita, măcar un pic, de refresh-ul crescut al monitorului, puteți coborî preset-ul grafic la High, pentru un framerate mediu de aproximativ 80 fps. În schimb, RPG-ul Baldur’s Gate 3, considerat de foarte mulți gameri drept cel mai bun joc lansat în 2023, nu reprezintă o problemă pentru această placă video. În rezoluție 1440p, cu nivelul setărilor grafice setat pe Ultra, se obține un framerate mediu de aproximativ 130 fps, arhisuficient pentru o experiență de gaming foarte fluentă, care poate profita și de rata de refresh crescută a monitorului. La fel de bine se prezintă situația și în Cyberpunk 2077, atât timp cât vă mulțumiți cu preset-ul grafic Ultra al jocului, fără Ray Tracing. În acest caz, în 1440p, ajungeți lejer la un framerate mediu de 120 fps, foarte fluent și plăcut. Lucrurile nu stau tocmai rău nici dacă activați RT, însă implementarea foarte solicitantă din jocul celor de la CD Projekt RED își spune cuvântul: cu preset-ul Ultra RT activat, framerate-ul mediu scade la 60 fps, în continuare foarte jucabil și arătos. Iar eventualele scăderi sub 60 fps ar trebui să fie mitigate de VRR, pe un display compatibil FreeSync, cum este M27Q X. În fine, în Starfield, joc pe care l-am ales pentru că oferă suport pentru componenta Frame Generation aferentă rutinelor FSR de la AMD, am înregistrat un framerate mediu de 80 fps pe preset-ul Ultra, în 1440p, fără a activa FG. Iar atunci când am activat și Frame Generation, framerate-ul mediu aproape ca s-a dublat, ajungând la aproximativ 150 fps. Cu alte cuvinte, atât timp cât jocul rulat este redat doar prin procedeele clasice de rasterizare, RX 7800 XT îi va face față fără niciun fel de probleme, indiferent de nivelul de detalii ales. În acest caz, performanțele obținute în 1440p sunt atât de încurajatoare încât nu cred că vor exista probleme majore nici măcar atunci când veți încerca să rulați aceste titluri în rezoluție 4K. În schimb, atunci când „își bagă coada” Ray Tracing-ul, va trebui să fiți un pic atenți și să mai ajustați din opțiunile grafice pentru a obține framerate-uri ideale în acest gen de jocuri. Acesta este însă un inconvenient minor având în vedere prețul accesibil în schimbul căruia puteți obține astfel de performanțe. Placa video GIGABYTE AMD Radeon RX 7800 XT GAMING OC 16GB este disponibilă acum la prețul de 2.857 lei și dispune de trei ani de garanție. Monitorul GIGABYTE M27Q X este disponibil acum la prețul de 1850 lei și dispune de doi ani de garanție. Sursa: go4games

Jocurile Indiana Jones parca nu și-au găsit niciodată locul, deși filmele omonime cu Harrison Ford au folosit drept surse de inspirație pentru serii precum Tomb Raider sau Uncharted. Prin anii ’80, Indy se “dădea” prin platformere pe HC (cel puțin asta am apucat eu să joc), în timp ce debutul anilor ’90 ni-l prezenta pe arheolog drept erou de joc adventure point and click în Indiana Jones and the Fate of Atlantis. Ulterior, reproducerea virtuală a lui Harrison Ford a încercat să copieze Tomb Raider în The Infernal Machine și The Emperor’s Tomb, fără a reuși însă să se ridice la nivelul calitativ impus de titlurile cu Lara Croft. Mă așteptam ca, după succesul înregistrat de Uncharted, această nouă revenire a lui Indiana Jones din The Great Circle să urmeze oarecum aceeași formulă, însă cei de la Machine Games (creatorii titlurilor recente din seria Wolfenstein) au avut alte gânduri. Astfel, noul Indy este un soi de struțo-cămilă de genuri: un action/adventure, desfășurat însă la persoana întâi, evenimentele fiind redate prin ochii personajului central, care nu pune însă accentul pe elementele la care ne-am fi așteptat. În schimb, The Great Circle promovează explorarea, mai degrabă evitarea inamicilor decât confruntarea lor directă și rezolvarea de puzzle-uri, într-un mix care aduce aminte de Dishonored sau Deus Ex. Fără complexitatea niciunuia dintre acestea, însă. Mai mult, porțiunea de stealth din joc este jenantă uneori, fiind suficient pur și simplu să fugi prin fața inamicilor până găsești un adăpost, fără ca aceștia să te “remarce” pe de-a-ntregul și să se alarmeze. Pentru momentele în care ești totuși detectat, Indy se poate lua la pumni cu fasciștii și naziștii, câteva click-uri executate într-un ritm alert fiind suficiente pentru a-i doborî pe majoritatea dintre aceștia. Alternativ, poți culege din decor tot felul de “arme albe”, de la mături și până chei franceze cu care să-i pocnești în moalele capului. Iar dacă te mai ating și ei, nu-i bai: un ochi vânăt se vindecă imediat cu un bandaj sau un covrig păpat la momentul oportun. De altfel, și structura jocului este ușor diferită: majoritatea acțiunii are loc în câteva niveluri de tip HUB, destul de întinse, care trebuie explorate, găsite căile de acces către anumite “dungeon-uri” (care țin locul capitolelor liniare), descoperite opțiunile care duc la apariția obiectivelor secundare și, evident, rezolvate misiunile principale pentru a progresa. Și, în funcție de numărul de activități secundare pe care le descoperiți și doriți să le finalizați, parcurgerea unui asemenea HUB poate dura ore bune. Puzzle-urile nu sunt nici foarte dificile, dar nici mură-n gură. Asta dacă nu apelați la hint-urile oferite prin realizarea de fotografii cu aparatul foto pe care Indy îl are la dispoziție. Cert este că fiecare “descoperire” sau quest secundar îndeplinit vă răsplătește cu adventure points, pe care, dacă explorați atent și găsiți (sau cumpărați) anumite cărți, le puteți investi în îmbunătățirea abilităților de furișare, luptă etc. ale lui Indy. Deși acțiunea este redată la persoana întâi, pentru anumite secvențe de platforming, escaladări executate cu ajutorul biciului etc., perspectiva este mutată în spatele personajului, o oarecare lipsă de consecvență necesară însă pentru a executa corect acele manevre. Această abordare oarecum reținută asupra gameplay-ului nu pot să zic că m-a încântat foarte tare: câteodată funcționează ok, aducând acel feeling caracteristic momentelor-cheie din filmele cu Indiana Jones, iar alteori efectiv te scoate din sărite, mai ales atunci când trebuie să traversezi din nou, a n-a oară, întregul Vatican (unul dintre acele HUB-uri de care aminteam mai devreme) pentru a face o poză cine știe cărei statui sau fântâni uitate de lume. Deși jocul împrumută înfățișarea unui tânăr Harrison Ford, precum era acesta în filmele originale ale seriei, faimosul actor nu a participat la înregistrarea vocilor din the Great Circle. În schimb, actorul vocal Troy Baker, cunoscut din The Last of Us sau BioShock: Infinite, se achită de această sarcină, descurcându-se onorabil. Totuși, la fel ca în Batman: Arkham Origins, atunci când Baker a preluat rolul lui Joker de la Mark Hamill, și aici ai senzația că e doar cineva care imită foarte bine și în niciun caz originalul.   Cel mai prost optimizat joc al anului Pentru testarea acestui joc, am avut la dispoziție o placă video NVIDIA GeForce RTX 4080 SUPER, un veritabil monstru de peste 8000 lei, căruia, în trecut, cam niciun joc n-a reușit să-i pună probleme reale. Până la Indiana Jones and the Great Circle. Pentru a fi cat se poate de clar, atunci când în sistem este instalată o placă video al cărei cost depășește, singur, prețul a patru console PlayStation 5 digitale sau a două PS5 Pro-uri, am pretenția să joc astfel de titluri fără niciun rabat calitativ, folosindu-mă de tot arsenalul de tehnologii moderne disponibile pe PC, cum ar fi Ray Tracing, DLSS etc. Ce te faci însă când, în momentul sosirii codului de review pentru Indiana Jones and the Great Circle, promisele opțiuni de Path Tracing (Full Ray Tracing) nici măcar nu existau în joc? Mai grav, vorbim de aceeași perioadă de acces prioritar promisă celor care au plătit cu 50% în plus pentru a se bucura de beneficiile aduse de ediția Premium a jocului. Cu alte cuvinte, “plătiți voi 100€ pe joc, pentru a-l avea la dispoziție cu trei zile mai devreme, însă, în acea perioadă, nu vă dăm și Ray Tracing, nu-l meritați, fraierilor”. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Apoi, odată cu sosirea update-ului care adaugă funcțiile Path Tracing (Full Ray Tracing), și-au făcut apariția și problemele majore de optimizare. Cum vă spuneam, dacă toate titlurile de până acum au mers cu detaliile la maximum pe o asemenea placă video, am pretențiile bine argumentate ca și acest nou Indiana Jones să o facă. Nici măcar nu este cine știe ce joc foarte arătos, versiunea fără Path Tracing aratând chiar urâțel și învechit în anumite instanțe. Se vede că Machine Games au recurs la tehnologie id Tech mai veche în detrimentul unui motor grafic modern, precum Unreal Engine 5. Și totuși, atunci când urci detaliile la maximum, inclusiv Path Tracing la cea mai înaltă treaptă posibilă, cu DLSS setat pe profilul Quality, în prima arie a jocului (una dintre cele mai solicitante), abia daca am obținut un 50fps constant. Nu-i problemă, îmi zic, activăm Frame Generation și am rezolvat problema. Fals: implementarea FG din acest joc este pur și simplu stricată atunci când Path Tracing-ul este activat: duce la apariția unor artefacte vizuale în extremitățile ecranului, la performanță mai scăzută (exact efectul invers față de așteptări) și, nu în ultimul rând, la un input lag oribil (nu există opțiune pentru NVIDIA Reflex în meniul jocului). Așadar, stați în banca voastră dacă vreți Path Tracing și jucați-vă cu setările DLSS pentru a câștiga câteva boost-uri de framerate: 60fps se pot obține cu profilul Balanced sau chiar peste 70fps cu cel Auto. Dar performanța rămâne în continuare foarte variabilă, cu creșteri și scăderi de framerate câteodată de neînțeles. Mai exact, nu de puține ori am dat peste următorul scenariu: joci fără probleme la 60fps+, dai de o secvență cinematică, pe parcursul căreia framerate-ul începe ușor să o ia la vale și să sacadeze deranjant. Ok, nu este o problemă majoră, ar trebui să-și revină odată cu finalizarea secvenței cinematice. Doar că acest lucru nu se întâmplă, iar gameplay-ul continuă la 10-20fps, ultra sacadat și deranjant. Soluția este să reușești totuși să ajungi la un checkpoint și, apoi, fie să ieși în meniul principal și apoi să reîncarci checkpoint-ul (funcționează în majoritatea cazurilor și framerate-ul își revine), fie să închizi complet jocul și să-l repornești (de vreo 2-3 ori am avut nevoie de o asemenea abordare drastică). Toate aceste neplăceri pot dispărea dacă renunțați la Path Tracing. Veți rămâne doar cu un efect de iluminare globală redat prin Ray Tracing, cu framerate-uri mult mari, dar și cu un joc, de ce sa nu o zic, mult mai urâțel. Culmea, fără Path Tracing, și opțiunea Frame Generation începe să funcționeze adecvat. Însă, simt nevoia să mă repet: dezactivarea anumitor opțiuni grafice care fac deliciul vizual al jocului este de neacceptat pe o asemenea placă video. Iar acestea sunt doar o parte dintre problemele tehnice ale jocului, cu crash-uri ocazionale, inabilitatea de a dezactiva sau porni DLSS câteodată, incompatibilitățile anumitor opțiuni video cu activarea modului de redare HDR și alte asemenea stângăcii, care demonstrează că Indiana Jones and the Great Circle pur si simplu a fost lansat înainte de a fi terminat. Bunul simț ar dicta totuși ca aceste probleme să fie rezolvate rapid printr-un update a cărui lansare se lasă încă așteptată. Pe de altă parte, nu pot bănui de foarte mult bun simț un publisher care le-a oferit clienților plătitori de prețuri premium, în perioada de acces prioritar, o experiență vizuală inferioară. Sursa: go4games

AGON este brand-ul dedicat segmentului de gaming de la cunoscutul producător AOC Monitors. Până acum câțiva ani, când vorbeam de monitoare “de gaming”, își făceau apariția câteva compromisuri, obligatorii la acea vreme pentru a atinge ratele de refresh ridicate necesare pentru rularea cât mai fluentă a jocurilor video. Mai pe înțelesul tuturor, rata de refresh (sau reîmprospătare) a unui monitor dictează framerate-ul maxim la care respectivul display poate afișa jocurile: cu cât mai ridicată este aceasta, cu atât mai repede pot rula jocurile, dacă dotările hardware (procesor, memorie RAM, placă video) sunt pe măsură. Aceste rate de refresh superioare valorii implicite de 60 Hz erau însă caracteristice panel-urilor nu atât de performante în ceea ce privește reproducerea culorilor, luminozitatea sau unghiurile de vizualizare generoase. Progresul înregistrat în acest domeniu în ultimii ani a permis însă și apariția panel-urilor OLED special gândite pentru gaming, ale căror rate de refresh ating sau chiar depășesc 120 Hz (deci un framerate maxim de 120fps pentru jocurile preferate). Avantajul vizual adus de OLED față de panel-urilor LCD uzuale este imens, mai ales în privința contrastului și nuanțelor perfecte de negru (fiecare pixel al unui panou OLED beneficiază de iluminare proprie și, atunci când trebuie afișată culoarea negru, nici măcar nu se aprind). Iar modelul asupra căruia ne vom opri astăzi, AG276QZD de la AGON by AOC, urcă miza și mai sus, propunând o rată de refresh dublă față de panel-urile OLED mai des întâlnite: 240 Hz, deci un framerate maxim care poate urca până la amețitoarea valoare de 240 de cadre pe secundă.       Un alt avantaj pe care OLED-ul îl oferă este subțirimea monitoarelor care includ o asemenea tehnologie, iar modelul AG276QZD nu face excepție. Panoul OLED încorporat în acest dispozitiv are o diagonală de 26,5”, cu margini extrem de subțiri, care-l fac ideal pentru birourile nu atât de spațioase. Pentru spațiile mai generoase, grație marginilor subțiri, suportului pentru standardul VESA 100×100, dar și greutății acceptabile (sub 5 kg, fără piciorul inclus în pachet), puteți realiza o configurație cu două sau trei astfel de monitoare, numai bună pentru a stârni invidia oricărui amic cu valențe de gamer. Mai mult, AG276QZD s-a dovedit a fi extrem de ușor de montat pe standul inclus în pachet (numit de producător “E-sports Monitor Stand”): monitorul propriu-zis se prinde de stand printr-un slot cu design special, nefiind nevoie de vreo unealtă externă precum șuruburi, șurubelnițe sau vreun inbus. Stand-ul permite ajustarea poziției monitorului pe verticală, dar și rotirea acestuia și se montează pe baza piciorului cu ajutorul unui șurub “prizonier”, care beneficiază de o mică cheiță retractabilă, pentru a facilita procesul de înșurubare fără nicio unealtă suplimentară.     Per total, cred că AG276QZD este monitorul pe care, odată ce i-ai deschis cutia, îl poți monta cel mai repede din câte am întâlnit. Un alt plus pentru producătorii este includerea în pachet a tuturor cablurilor de care ai putea avea nevoie: beneficiezi de un cablu DisplayPort, pentru cele două port-uri DP 1.4 incluse pe monitor, de un cablu HDMI pentru conectarea la unul dintre cele două port-uri HDMI 2.0, precum și de un cablu USB care alimentează HUB-ul USB 3.2 (Gen 1) disponibil pe monitor. Pe scurt, tot ce ai nevoie pentru a conecta, din prima, AG276QZD atât la PC (via DisplayPort), cât și la o consolă (via HDMI). Nu este neapărată nevoie nici de vreun sistem de sunet extern, monitorul incluzând două boxe stereo cu puterea de 5W fiecare, precum și o ieșire de căști audio. Acestea reprezintă însă cel mult o soluție temporară, atât volumul acestora, cât și claritatea redării fiind modeste. Să ne întoarcem însă la panoul excelent oferit de AGON by AOC AG276QZD: acesta oferă suport și pentru standardul HDR10, cu o luminozitate maximă de 1000 niți, la o rezoluție nativă de 2560×1440. Pe lângă faptul că 1440p este alegerea perfectă pentru dimensiunile monitorului, oferind o densitate a pixelilor de 110,8 ppi, această rezoluție reprezintă și o țintă relativ ușor de atins de plăcile video contemporane, și nu mă refer neapărat la cele de top. Astfel, modele precum cele din gamele GeForce RTX 4070, Radeon RX 7800 sau mai vechile GeForce RTX 3080 nu ar trebui să întâmpine vreo problemă semnificativă în a rula cele mai recente titluri în 2560×1440, cu detaliile la maximum și framerate-uri care să profite de rata de refresh ridicată a monitorului. Atenție însă, 240 Hz se pot atinge doar prin conectarea prin DisplayPort, standardul HDMI 2.0 permițând o rată de refresh maximă de 144 Hz pentru rezoluția 2560×1440. Cuplați rezoluția, rata de refresh generoasă și panoul OLED impresionant cu timpul de răspuns de 0,03 ms GtG, promis de producători, și ar trebui să obțineți, cel puțin la nivel teoretic, rezultate optime. Sursa: go4games